Muzeul Naţional Cotroceni

Astăzi vă propunem o incursiune în istorie. Mergem astfel la Palatul Cotroceni, singura reşedinţă de pe întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent.

Ana-Maria Cononovici, 05.05.2020, 14:05

Astăzi vă propunem o incursiune în istorie. Mergem astfel la Palatul
Cotroceni, singura reşedinţă de pe întreg teritoriul românesc care a cunoscut
folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în
prezent. Datorită acestui fapt, în anul 1991, a fost înfiinţat Muzeul Naţional
Cotroceni. Muzeul este amenajat în incinta unui monument istoric reprezentativ
pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, palatul
regal Cotroceni, care a integrat remarcabil o parte din arhitectura medievală a
mănăstirii ctitorite de domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino, către sfârşitul
veacului al XVII-lea.

O vizită în muzeu ne poartă prin saloanele şi apartamentele de o deosebită
putere evocatoare, nu doar prin valoarea diferitelor artefacte, ci şi din
perspectiva raporturilor cu personalităţile care au locuit în aceste încăperi
de-a lungul timpului.

În vreme de carantină, Oana Zlăteanu, şef Birou ghidaj şi
protocol din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni, ne invită la un tur virtual:

Am putea spune că turul virtual al muzeelor a devenit o necesitate în
această perioadă excepţională, în sensul în care ne poate oferi un refugiu în
artă şi istorie. Dar, în principiu, turul virtual ar trebui văzut ca o ofertă
culturală. Ne ajută să ştim ce dorim să vizităm, ne provoacă să vrem mai mult,
dar şi să aflăm mai mult. Unele dintre spaţiile muzeului pot fi vizitate
virtual pe siteul www.muzeulcotroceni.ro. Se pot admira spaţiile medievale de
secolul XVII, spaţii ce adăpostesc o valoroasă colecţie de icoane şi obiecte de
cult religios ce au aparţinut bisericii fostei mănăstiri Cotroceni. Scara de
marmură atrage toate privirile, încă de la intrarea în Palat. Salonul florilor,
cu pianul pictat şi candelabrul de cristal sunt dintre preferatele
vizitatorilor. Urmează apoi biblioteca, locul favorit al regelui Ferdinand, care
îşi păstrează şi astăzi aspectul de altădată.

Putem vizita virtual curtea
interioară a Palatului, cuhnia fostei mănăstiri, sufrageria germană şi
multe alte spaţii despre care ne vorbeşte Oana Zlăteanu, şef Birou ghidaj şi
protocol din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni:

Marele salon de
recepţie ne aminteşte de salonul istoric, unde s-a ţinut Consiliul de coroană,
în urma căruia s-a decis intrarea României în Primul Război Mondial. Să nu
uităm însă de încăperile private de la nivelul superior al Palatului. Aici se
află Salonul oriental, decorat cu piese reprezentative ale artei extrem
orientale, confecţionate din lemn de abanos, cocheta zonă de luat ceaiul, dar
şi dormitorul reginei Maria, spaţii decorate conform dorinţelor acesteia. Toate
acestea, însă, sunt doar câteva repere. În final nimic nu poate fi comparat cu
experienţa unei vizite adevărate, care să te transpună în atmosfera epocilor
traversate de acest minunat loc, care este acum Muzeul Cotroceni. În concluzie,
aş putea parafraza că o mie de tururi virtuale nu fac cât o vizită în
realitate.

O altă atracţie a Muzeului, cuprinsă ca tur virtual este Salonul de
Vânătoare. Acesta este de factură italiană, opera arhitectului curţii regale
Karel Limann. Zidurile acestui salon sunt vestigii ale caselor domneşti ale
Mănăstirii Cotroceni. În salon sunt expuse scaune de tip Dantesca şi
Savonarola, mese, bănci combinate cu lăzi, decorate cu specificile gheare de
leu, cariatide (statui reprezentând o femeie, drapată după moda antică sau seminudă,
care susține cornișa unui acoperiș, o intrare, îndeplinind într-un edificiu
rolul unei coloane, unui stâlp), himere (în mitologia greacă, monstru tricefal,
având un cap de leu, unul de capră și unul de șarpe sau de balaur) şi putti (figuri
sculpturale, copil de sex masculin, de obicei nud și uneori înaripat).

În cei 27 de ani de existenţă, Muzeul Naţional Cotroceni s-a impus în mediul
cultural şi social românesc, prin organizarea multor proiecte culturale. Dar
până a ne bucura de evenimentele organizate aici şi de vizitarea adevărată,
avem o ofertă plăcută de tururi virtuale.