Pe Transalpina
Judeţul Gorj este cunoscut în primul rând datorită operelor monumentale de la Târgu Jiu ale lui Constantin Brâncuşi. Gorjul are multe atracții turistice, precum zona montană din partea nordică a judeţului, cu lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi chei înguste, săpate în munte de ape repezi. O parte dintre acestea pot fi admirate străbătând Transalpina, cea mai înaltă şosea din România.
Ștefan Baciu, 01.07.2025, 16:55
În zona montană a județului Gorj se află Rânca, una dintre cele mai noi stațiuni din România, căutată în perioada iernii pentru că stratul de zăpadă de pe pârtii rezistă mai mult datorită altitudinii de 1.600 de metri. În perioada verii, Rânca este un loc potrivit pentru explorarea crestelor Carpaţilor deoarece pe aici trece cea mai înaltă şosea din România – Transalpina.
După ce, în perioada iernii este acoperită de un strat gros de zăpadă, Transalpina este redeschisă circulaţiei în perioada primăverii. De mii de ani a fost o potecă de transhumanţă, însă în perioada interbelică a fost amenajată şi pentru circulaţia autovehiculelor. De la Rânca, din zona Gorjului, pe această şosea se poate ajunge, peste munţi, în Valea Jiului şi la cetăţile dacice din Hunedoara, la Sebeş, în sudul Transilvaniei sau la Brezoi şi apoi pe Valea Oltului, la Sibiu sau la Râmnicu Vâlcea. Investitor în turism şi în dezvoltarea domeniului schiabil din staţiunea montană Rânca, Nicu Mitroiu cunoaşte zona în detaliu şi ne explică modul în care a apărut Transalpina: „Transalpina este un drum spectaculos, un drum cu multe puncte de belvedere, pentru că este o potecă de transfomanță. Este făcut practic de un grup de oi condus de un măgar. Un măgar care conduce un grup de oi încărcat la capacitate, nu coboară în hățișuri, în văi și face curbe pe traseu în așa fel încât nu depășească un unghi de înclinare de 15%. De la poteca de transhumanță, acest drum a fost amenajat la inițiativa primului ministru al României, Gheorghe Tătărescu. În perioada interbelică s-a făcut un drum care practic era drum auto.”
Această rută a fost folosită în urmă cu două mii de ani şi de romani. De altfel, şi acum există un drum căruia i se spune „drumul roman”. Datorită iniţiativei premierului Gheorghe Tătărescu, care era din judeţul Gorj, drumul a fost modernizat şi inaugurat în 1939 de regele Carol al II-lea. De atunci au rămas câteva repere, precum „Piatra Reginei”, un loc aflat în apropierea unei stâne, unde familia regală a României s-a oprit pentru a servi masa. Pe Transalpina poate fi observată o circulaţie intensă în timpul verii. „Transalpina atrage foarte mulți turiști pe timp de vară, în special motocicliști care vin din toată Europa. Alte activități sunt drumețiile, sunt plimbările cu mașinile, de ce nu și cu decapotabilele, după aceea sunt sporturi cu parapanta, parcurile de aventură, sporturi cu bicicleta, chiar cu motocicletele de enduro.”
Din loc în loc, în apropierea şoselei pot fi observate maşini parcate, ale celor care vin echipaţi corespunzător pentru a urca pe cele mai înalte vârfuri sau pentru a ajunge la lacurile glaciare, admirând totodată peisajele încântătoare, după cum a subliniat şi Nicu Mitroiu, cel care a contribuit semnificativ la dezvoltarea turismului în staţiuna Rânca: „Eu, dacă mă întreabă turiștii unde sunt cele mai frumoase puncte de belvedere, le spun că sunt acolo unde se opresc dumnealor, dar sunt câteva importante. Primul punct de belvedere este Vârful Păpușa, situat la 2.136 de metri altitudine. Alt punct de belvedere este Vârful Urdele, cel mai înalt punct al Transalpinei, la 2.145 de metri celălalt punct mai înalt peste 2.000 de metri este Vârful Cărbunele. De acolo, pot coborî spre Valea Lotrului, unde se pot opri pe drumul roman. Chiar se poate și intra pe drumul roman. Este un traseu foarte frumos drumul roman Brezoi – Șurianu – cetățile dacice.”
Pe Transalpina sunt şi câteva locuri unde turiştii se pot opri pentru a mânca un bulz tradiţional, pregătit pe jar sau un tocan gorjenesc de oaie.
