Repere turistice ale Constanţei de altădată
Cazinoul din Constanţa a reintrat, de anul trecut, pe lista obiectivelor turistice ce pot fi vizitate în cel mai mare oraş românesc de la Marea Neagră. Construită în stil Art Nouveau, clădirea străluceşte din nou pe faleza Constanţei, după un amplu proces de restaurare. O plimbare pe faleză, pe conturul zonei peninsulare, situată între portul turistic Tomis şi portul maritim Constanţa, este o experienţă care nu trebuie ratată.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 02.06.2026, 17:00
Municipiul Constanţa poate fi un reper al unei vacanţe pe litoralul românesc al Mării Negre, deoarece este o destinație care merită descoperită la pas, în special în cursul unei plimbări prin partea peninsulară situată între portul turistic Tomis și portul maritim Constanța. Aici sunt urme ale civilizaţiilor care au stăpânit această aşezare, începând cu fondatorii acesteia, grecii din Milet, care au ridicat cetatea Tomis. În secolul al 4-lea d.H., în timpul împăratului bizantin Constantin cel Mare, aşezarea a fost extinsă şi a primit numele de Constantiana. Pe lângă vechi case cu unul sau două etaje, la parterul cărora se află magazine sau restaurante cu terase, pot fi întâlnite şi vizitate mai multe muzee și lăcașuri de cult.
Clădirea emblematică a Constanţei este Cazinoul, construit în stil Art Nouveau, între 1904 și 1910, la inițiativa Regelui Carol I. Anterior, în zonă fuseseră alte două construcţii similare. După un amplu proces de restaurare, Cazinoul își primește acum vizitatorii într-o formulă complexă, cu spaţii de vizitare structurate pe trei niveluri. Pe lângă expoziţia dedicată istoriei tumultoase a cazinoului, care conține planuri originale și documente de arhivă, vizitatorii pot descoperi, la demisolul clădirii, alte două expoziții imersive, care prezintă mediul marin şi istoria Mării Negre.
Fosta sală de bal este acum o sală complet echipată și dotată pentru a susține și găzdui evenimente tip concert şi spectacole. Din această mare sală se intră într-o sală mai mică, cu vedere spre mare, numită Camera Oglinzilor. Construirea clădirii Cazinoului a fost condiţionată de ridicarea altei clădiri pe faleza din Constanţa, după cum am aflat de la istoricul Cristian Cealera:
„În 1911, la Constanța își face apariția un domn venit de la Monte Carlo, care se numea Edgar de Marcay, el își spunea baron, avea experiența cazinourilor de pe Coasta de Azur, avea foarte multe cunoștințe legate de jocurile de noroc și de ruletă și el s-a hotărât să devină antreprenor la cazinoul recent deschis. A reușit să obțină acest lucru într-o licitație și în 1912 a făcut cerere către primăria Consiliului Local Constanța pentru a-i permite să introducă jocurile de noroc la acest cazinou. I s-a permis, i-a fost dat acest accept, însă cu o condiție. Primăria Constanța i-a impus ca, odată acceptate aceste jocuri de noroc, el să construiască în apropierea cazinoului un hotel, hotelul Palace, care să fie dedicat celor care veneau să-și joace averile în acest loc.
Așa a luat ființă acest hotel, care urmează să fie reabilitat. A avut o poveste foarte frumoasă și era un hotel de lux la care venea persoane atât din țară cât și din străinătate. Ca să vă spun, aici au stat șefi de stat, au stat membrii de unor guverne străine. Nicolae Iorga a obișnuit să tragă la acest hotel Palace, pe lângă toți pariorii pe care îi aminteam. Și așa ca și un cancan, aici trăgea și celebra Mița biciclista din capitală, feminista și curtezana, de care toată lumea a auzit și care și ea era o împătimită a jocurilor de noroc. Așadar, cazinoul nu ar fi funcționat dacă acest Hotel Palace nu ar fi fost construit.”
Aşa-numitul “hotel al pariorilor” nu prea şi-a atins scopul. În 1916, la doi ani de la deschidere, a fost rechiziţionat de armata germană, în timpul primului război mondial, fiind transformat în spital. După război şi câţiva ani de linişte, a urmat marea criză economică interbelică şi apoi al doilea război mondial când, din nou, clădirea a fost rechiziţionată de comandamentul militar german, apoi de Armata Roşie. În 1958, atunci când sovieticii au plecat definitiv din România, din hotelul „Palace” rămăseseră doar pereţii, mobilierul şi obiectele de artă fiind luate drept „despăgubiri de război”. A mai funcţionat ca hotel timp de două decenii, în timpul regimului comunist din România şi apoi în primii ani de după 1990. Acum este închis şi aşteaptă să fie reabilitat.
Pe de altă parte, Cazinoul din Constanţa este, în prezent, o destinație exclusiv culturală. Merită vizitată pentru că oferă publicului multe informaţii despre istoria acestei clădiri şi despre oamenii care au trecut pe aici în cei peste 110 ani de la apariţia ei pe malul Mării Negre.
