Via Transilvanica

De câţiva ani, România are un traseu spectaculos, care urmează, în bună parte, conturul Munţilor Carpaţi şi care poate fi străbătut la pas, pe bicicletă sau călare. Via Transilvanica sau „drumul care uneşte" este parcurs şi de mulţi turişti din străinătate.

Ștefan Baciu, 12.08.2025, 15:21

Inspirat din povestea altor trasee din Europa şi America, Via Transilvanica este un traseu cu o lungime de peste 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, din nord, de la Putna la Drobeta – Turnu Severin, oraș de pe malul Dunării. Traseul are și o extensie în partea sud-estică a Transilvaniei spre Brașov Țara Bârsei, masivele Bucegi și Piatra Craiului, ajungând și la Bran, unde se află castelul care în prezent reprezintă, din punct de vedere al numărului de vizitatori, una dintre marile atracții ale României. Via Transilvanica poate fi parcursă pe jos, cu bicicleta sau călare, fiind semnalizată, din kilometru în kilometru, cu borne din andezit (rocă vulcanică) sculptate diferit.

Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat în anul 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, de Asociația „Tășuleasa Social” și are un scop social, de a anima, prin trecerea celor care parcurg acest traseu, unele locuri uitate și depopulate. Via Transilvanica unește nu doar cele zece județe prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări. Într-un interviu acordat pentru Radio România, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, a subliniat importanța zonelor rurale de pe acest traseu:

„Noi avem nevoie de această zonă rurală, pentru că este nu numai parte din identitatea noastră, este parte din celula noastră genetică. ADN-ul nostru se află în gospodăria rurală și în gospodăria de la țară. Chiar dacă ne-am mutat în zona urbană, trebuie să protejăm peisajul cultural rural. Noi trebuie să protejăm zona rurală, pentru că ea ne-a dat multiflora, insectele, fluturii, cele care sunt de toată lumea apreciate la nivel mondial, pentru că aici, în Carpati, sunt deosebite. Totul vine din această gospodărie rurală, din animalele și din substanța organică care s-a creat într-o gospodărie de subzistență.”

Via Transilvanica a devenit din ce în ce mai cunoscută, fiind parcursă de tot mai mulți călători din România și din străinătate. De altfel, numele celor care au parcurs în întregime acest traseu sunt menționate pe website-ul www.viatransilvanica.com. Preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, i-a menționat pe câțiva dintre călătorii străini pe care i-a întâlnit pe Via Transilvanica:

„Ospitalitatea este cea mai prețioasă trăsătură a unui popor și România beneficiază de această ospitalitate. Și am întâlnit o braziliancă pe traseu, am întâlnit un băiat din New Mexico, care a citit în National Geographic despre Via Transilvanica. O săptămână mai târziu era în avion și a venit în România pe Via Transilvanica. Oameni din Noua Zeelandă călătoresc și se bucură de aceste călătorii. Iacătă, vin pe Via Transilvanica! Din Australia am întâlnit un băiat care a venit a 2-a oară, o fată din Elveția, a stat 87 de zile pe Via Transilvanica și a parcurs-o integral, de la Putna la Severin și a scris despre România.”

Via Transilvanica traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și opt ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana și, mai recent, Terra Borza Teutonica, în zona Brașovului.  Apropiat de Bucovina, segmentul denumit „Ținutul de Sus” se află în județul Bistrița-Năsăud și traversează un peisaj divers, de la zone muntoase la zone de șes împădurite, cu locuri care relevă diversitatea etnică.

„Terra Siculorum” este denumirea în latină a Ținutului Secuiesc și parcurge depresiunea Sovata Praid de unde continuă pe dealurile Transilvaniei, până la limita dintre județele Harghita și Mureș. „Terra Saxonum” este ținutul sașilor, iar traseul trece prin prin câteva sate din județul Mureș, ajunge în Sighișoara și apoi în județul Sibiu. „Terra Dacica” este denumirea segmentului din Via Transilvanica ce traversează județele Alba și Hunedoara, cu orașe medievale şi cetăți dacice, de-a lungul văii Mureșului, prin podișul Târnavelor și apoi spre Munții Retezat. „Terra Banatica” este denumirea în latină a Banatului, Via Transilvanica străbătând Banatul Montan, cu satele sale greu accesibile din județul Caraș-Severin. „Terra Romana” reprezintă un traseu prin județele Caraș-Severin și Mehedinți, ce trece prin locuri reprezentative pentru perioada dacică și romană, cu un relief carstic modelat spectaculos de apele de munte.