Susținerea lanțului de aprovizionare agricol în fața schimbărilor climatice
Fermierii europeni se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, care afectează atât producția agricolă, cât și lanțul de aprovizionare de la fermă la consumator. Uniunea Europeană sprijină modernizarea infrastructurii și susține piețele locale și soluțiile logistice flexibile. Prin investiții în tehnologie, infrastructură rezilientă și instrumente financiare inovative, lanțul agroalimentar european poate face față riscurilor climatice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Clara Iancu, 06.11.2025, 09:30
Fermierii europeni se confruntă cu o listă uriașă de provocări din cauza schimbărilor climatice – producții mai mici la hectar, reducerea resurselor de apă de suprafață și subterane, invazii de dăunători, incendii de vegetație spontane și probleme în lanțul de aprovizionare agricol.
Astăzi eurodeputatul Ștefan Mușoiu ne explică cum susține Uniunea Europeană lanțul de aprovizionare agricol astfel încât să poate face față riscurilor climatice.
„Schimbările climatice afectează nu doar producția în fermă, ci și lanțul de aprovizionare de la fermă la consumator. Transportul cerealelor, depozitarea și procesarea alimentelor sunt vulnerabile la fenomenele meteo extreme, iar sprijinirea acestor verigi devine vitală pentru securitatea alimentară.
Un prim pas, în opinia mea, este climatizarea și infrastructura rezilientă. Uniunea Europeană finanțează modernizarea infrastructurii, și aici mă refer la silozuri și depozite frigorifice mai rezistente, transportul feroviar și fluvial adaptat secetei și planuri de urgență pentru lanțurile alimentare. Iar investițiile în tehnologie de refrigirare eficientă, de exemplu sisteme de răcire cu energie solară sau izolații mai bune, pot menține integritatea produselor alimentare chiar și când afară sunt temperaturi record. Și în acest sens, Uniunea Europeană încurajează astfel de modernizări prin fonduri de dezvoltare rurală.
În ceea ce privește transportul, este esențială diversificarea și adaptarea rețelor logistice, iar la aceste soluții lucrez și eu, alături de colegi în Comisia de Transport și Turism a Parlamentului European. Mai concret, ne dorim ca toate proiectele de infrastructură, autostăzile, căile ferate și nodurile logistice să fie proiectate ținând cont și de condițiile climatice viitoare, adică să fie adaptate sau construite cu materiale rezistente la temperaturi înalte, iar podurile și terasamentele protejate contra inundaților și viiturilor.
De asemenea, scurtarea și flexibilizarea lanțurilor de aprovizionare reprezintă altă strategie de creștere a rezilienței. În plus, Uniunea Europeană sprijină prin politica sa agricolă și de coeziune dezvoltarea de piețe locale, cooperative și centre alimentare regionale care reduc distanța pe care hrana o parcurge.
Mai mult de atât, Uniunea Europeană, împreună cu Banca Europeană de Investiții, recomandă instrumentele financiare inovative, cum ar fi obligațiunile de catastrofă pentru dezastrele climatice și fondurile de intervenție rapidă pentru infrastructura agricolă. Prin aceste măsuri combinate, infrastructură robustă, logistică adaptată, lanțuri scurte și management inteligent al riscurilor, lanțul agroalimentar european poate deveni mai rezistent la șocurile climatice, însă, în opinia mea cu planificare și inovație, sistemul alimentar poate continua să funcționeze fiabil.
Asigurarea aprovizionării cu alimente în orice condiții este obiectivul strategic al Uniunii Europene, iar reziliența lanțului logistic, de la transport la depozitare și procesare, este o parte integrantă a răspunsului european la schimbările climatice.”
