În România sunt pregătite multe şi gustoase mâncăruri de post, fiind utilizate preponderent cartofii, orezul şi varza murată. Mâncărurile cu prune afumate sau cu gutui pot fi pregătite, de asemenea, în variantă de post sau cu carne, preponderent de pasăre.
În 14 noiembrie, după masa de Lăsata Secului, creştinii au intrat, pentru 41 de zile, în postul Crăciunului. Comparativ cu postul Paştelui, este o perioadă mai uşoară din punct de vedere alimentar, deoarece prevede dezlegare la peşte în zilele de sâmbătă şi duminică.
Fructe galbene şi aromate, specifice toamnei, gutuile pot fi păstrate timp îndelungat, fără să se strice. Din ele pot fi pregătite atât mâncăruri, cât şi deserturi, iar în tradiţia populară reprezintă şi o modalitate de a prezice dacă iarna care urmează va fi blândă sau geroasă.
Vremea rece, cu ploi, cu lapoviţă şi chiar şi cu puţină zăpadă căzută în munţi este un semn că a venit momentul pentru a pune varza la murat.
Înainte de răspândirea cartofului, porumbului, a fasolei şi a roşiilor, în gastronomia principatelor româneşti pentru garnituri erau folosite cereale precum meiul şi grâul, dar şi fructe precum gutuile şi prunele.
Înainte de răspândirea cartofului, porumbului, a fasolei şi a roşiilor, în gastronomia principatelor româneşti pentru garnituri erau folosite cereale precum meiul şi grâul, dar şi fructe precum gutuile şi prunele.
În bucătăria românească există şi reţete având ca ingrediente fructele în stare proaspătă sau conservate.
În bucătăria românească există şi reţete având ca ingrediente fructele în stare proaspătă sau conservate.
