Comisia Europeană a adoptat o amplă strategie pentru a intensifica sprijinul acordat regiunilor estice ale blocului comunitar care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina. Pentru a se asigura de progrese, Comisia va iniţia un dialog politic anual la nivel înalt care să analizeze acţiunile Uniunii şi impactul lor asupra rezilienţei şi dezvoltării regiunilor sale estice. Primul astfel de eveniment va avea loc peste trei zile, la 26 februarie, când instituţiile financiare vor semna o declaraţie de lansare a mecanismului EastInvest.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat prioritățile pe care Uniunea le va urma în cadrul forurilor Organizației Națiunilor Unite însărcinate cu apărarea drepturilor omului în 2026. Bruxelles-ul este în mod special preocupat de oprirea încălcărilor acestor drepturi în Ucraina, Rusia, Belarus, din teritoriile palestiniene ocupate şi Iran.
Autorităţile din România şi Ucraina au discutat vineri despre consolidarea interconectărilor energetice şi creşterea capacităţii de schimb de energie electrică, a anunţat Ministerul Energiei de la Bucureşti.
Unii cercetători ai istoriei consideră că AL Doilea Război Mondial este o continuare a Primului, o revanșă pe care înfrânții de atunci și-au cerut-o după ceva mai mult de două decenii.
Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra securității Balcanilor, chiar dacă regiunea nu este direct implicată militar. Războiul a crescut inclusiv riscurile legate de dezinformare și influență externă.
Liderii europeni au hotărât să ajute Ucraina cu 90 de miliarde de euro printr-un împrumut cu dobânzi plătite din bugetul UE. Aceştia nu au ajuns, însă, la o decizie privind utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Europa.
Funcţionarea şi expansiunea imperiului ateist al Uniunii Sovietice a avut şi o componentă religioasă. Autorităţile comuniste de la Moscova au avut mereu tendinţa de a domina ramura ortodoxă a creştinismului.
Comisarul european Andrius Kubilius a semnalat importanţa învăţării rapide a lecţiilor războilului din Ucraina şi pregătirea strategiei de apărare a UE pentru agresiuni dincolo de cele clasice, precum atacuri cibernetice şi sărăcirea furnizării de resurse şi utilizarea masivă a dronelor.
Există o pildă veche, pe care o găsim la mai multe popoare. Este vorba de alarma falsă, în special cu venirea lupului, un pericol extern, în sat. Până la urmă, vigilenţa slăbeşte, simţurile ies din starea de veghe astfel încât, atunci când lupul năvăleşte peste căminele oamenilor, ei nu mai sunt pe picior de reacţie rapidă, chiar nu reacţionează la pericolul declanşat până la urmă.
A reapărut o noțiune pe care o credeam dispărută, îngropată ca o secure a războiului: înarmarea.
Tema săptămânii a fost plecarea armatei americane din România. Nu pleacă toţi soldaţii americani dislocaţi în România ci doar o parte dintre ei.
Președintele Nicușor Dan la Bruxelles/ România are o varianta revizuită a PNRR/ Pensiile magistraților, motiv de discordie/ Unii români, din nou, la urne/ Tentativă de sabotaj, dejucată/ Dezastrul dintr-un cartier bucureștean
A eșuat o nouă operaţiune de sabotaj instrumentată de Rusia pe teritoriul României.
În septembrie, Republica Moldova a dat un test electoral decisiv având ca miză direcția în care se îndreaptă țara: spre consolidarea parcursului european sau, dimpotrivă, spre amânarea lui.
Rusia a încercat să influenţeze alegerile în România şi Republica Moldova şi a eşuat, pentru că cetăţenii acestora preferă alte valori şi perspective - a afirmat purtătorul de cuvânt al ministerului român de Externe, Andrei Ţărnea.
