Ucraina 35
România îşi reafirmă solidaritatea cu Ucraina vecină, invadată de trupele ruse.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 25.08.2026, 13:00
În august 1991, după eşecul puciului contra ultimului lider comunist de la Kremlin, reformatorul Mihail Gorbaciov, republicile sovietice îşi proclamau, una după alta, independenţa faţă de Moscova. Rusia lui Vladimir Putin şi-a regăsit rapid apetitul teritorial şi setea de sânge. În 2008, a invadat Georgia. Iar pe 24 februarie 2022 a atacat Ucraina şi a declanşat cel mai amplu conflict militar din Europa postbelică.
Azi, circa o cincime din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei e sub ocupaţie, iar dronele şi rachetele lansate de armata rusă de invazie ucid în fiecare noapte copii, femei, bătrâni. Luni, 24 august, la exact 35 de ani de la proclamarea independeţei, Kievul a fost gazda unei noi reuniuni a aşa-numitei coaliţii a voluntarilor, formată din peste 30 de ţări care susţin Ucraina invadată.
Reuniunea a avut loc în format hibrid, cu prezenţa unora dintre lideri în capitala ucraineană, în timp ce alţii s-au alăturat discuţiilor prin videoconferinţă, precum preşedintele României vecine, Nicuşor Dan. „A fost o binevenită ocazie să reafirmăm susţinerea noastră totală pentru Ucraina şi am continuat discuţiile privind finalizarea unui cadru robust al garanţiilor de securitate. De asemenea, am abordat numărul în creştere al incidentelor cu drone la graniţele NATO şi alte activităţi hibride coordonate de Rusia, precum şi nevoia de navigaţie şi rute comerciale sigure în Marea Neagră” – a scris şeful statului român pe platforma X.
„Continuăm să punem presiune pe Rusia, astfel încât să ajungem la o pace de durată şi justă. Am condamnat ferm cele mai recente atacuri ale Rusiei asupra populaţiei civile ucrainene – un act de iresponsabilitate şi cruzime” – a adăugat preşedintele Dan.
Stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, România are o frontieră terestră de 614 km cu Ucraina şi s-a confruntat, în ultimii patru ani, cu numeroase incursiuni ale dronelor ruseşti în spaţiul său aerian şi cu mine plutind pe Marea Neagră, pe rute comerciale şi energetice esenţiale.
Tot pe 24 august, peste o sută dintre numeroşii ucraineni ce şi-au găsit refugiu în România s-au strâns în faţa ambasadei lor la Bucureşti, cu ocazia Zilei Independenţei. Purtau drapele şi costume naţionale. După intonarea imnurilor ucrainean şi românesc, demnitari autohtoni şi străini au transmis mesajele lor de pace şi de solidaritate cu Ucraina. Au fost zeci de membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-media din România. Gardul ambasadei, notează reporterii, este plin de fotografii care arată crimele ruseşti comise pe teritoriul Ucrainei. Dar sunt şi afişe şi poze cu tineri şi copii refugiaţi ajutaţi să se integreze în şcoala şi în societatea românească.
