Mănăstirile Iaşiului

Capitală a Moldovei timp de aproape trei secole, municipiul Iaşi este unul dintre cele mai mari centre economice, culturale şi universitare ale României, având o impresionantă moştenire istorică. Pe lângă clădirile istorice, Iaşiul se remarcă şi prin multe edificii religioase, în care s-au petrecut momente importante din istoria României. În fiecare an, Iaşiul devine, la mijlocul lunii octombrie, un loc de pelerinaj, ocazionat de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ale cărei moaşte se află la Catedrala Mitropolitană.

Ștefan Baciu, 31.03.2026, 17:14

Supranumit oraşul celor 7 coline, Iaşiul este o destinaţie turistică pe placul oricărui vizitator, care poate găsi aici un bogat patrimoniu cultural-istoric, spaţii verzi şi de relaxare, zone de shopping şi o diversificată ofertă gastronomică, însoţită de vinurile produse în podgoriile care îl înconjoară.

Atestat în anul 1408, într-un document al domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, Iaşiul a devenit în timp un important centru economic, cultural şi religios, mai ales după ce în anul 1565 domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a decis să îi confere acestei aşezări statutul de capitală a Moldovei, statut care se va menţine până în 1862 când a avut loc unirea administrativă a principatelor Munteniei şi Moldovei.

De-a lungul secolelor, în Iaşi au fost ridicate multe clădiri care, în timp, au intrat în patrimoniul cultural. În zona centrală a oraşului de astăzi sunt multe obiective turistice, unul dintre ele, impresionant prin mărimea sa, fiind Palatul Culturii, ridicat pe ruinele fostei Curţii Domneşti şi inaugurat la 11 octombrie 1925, de Regele României, Ferdinand I. Impresionant este şi patrimoniul cultural-religios, care iese în evidenţă mai ales în preajma Sărbătorilor Pascale, fapt remarcat şi de primarul Iaşiului, Mihai Chirica:

„Cred că toate provinciile românești, toate orașele și toate cătunele din România vibrează aparte la Sărbătorile pascale. Iașiul reușește să atragă atenția, pentru că noi mergem mână în mână și cu Episcopia romano-catolică, care intră ca, de fiecare dată, mai devreme decât noi în aceste sărbători, o comunitate mare, de peste 12.000 de credincioși și care de fapt, dau startul acestor sărbători. Avem 11 mănăstiri aici, toate într-un program foarte riguros din punct de vedere religios, în această perioadă. Și sigur, așa cum de altfel se și aud, pe toate străzile din preajma mănăstirilor, slujbele religioase, mai ales cele de seară, alături de un pelerinaj continuu al credincioșilor care arată că emoția crește și ne apropiem de aceste sărbători. ”

Foarte aproape de Palatul Culturii se află Catedrala Mitropolitană, locul în care se adună pelerinii la jumătatea lunii octombrie, la procesiunea ocazionată de Sărbătoarea Sf. Parascheva. Catedrala Mitropolitană a fost inagurată la sfârşitul secolului al 19-lea, în prezenţa Regelui României, Carol I şi este unul dintre obiectivele unui tur cultural-religios prin Iaşi. Acest tur poate avea ca punct de pornire un alt loc istoric, sugerat de primarul Iaşiului, Mihai Chirica:

„Aș începe, poate din prima parte a secolului 17, de la Vasile Lupu, cu biserica Trei Ierarhi, monument trecut în lista recunoscută UNESCO și care urmează să primească avizul în acest an și care reprezintă o bijuterie arhitecturală ortodoxă, trecută sigur și prin mâna civilizației occidentale, Lecomte du Nouy, a reușit să îi dea o nouă configurație acestui monument, care de altfel, îl și face unic în ansamblul bisericilor ortodoxe pe regiunea de nord-est.”

Construită între anii 1637-1639 de domnitorul Moldovei, Vasile Lupu şi restaurată la sfârşitul secolului al 19-lea de arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy, Biserica Trei Ierarhi este o bijuterie arhitecturală, fiind bogat decorată la exterior. Are 30 de registre de motive decorative, care combină elemente turceşti, georgiene, arabe, persane, armene şi româneşti.

În Iaşi întâlnim şi biserici care, atunci când au fost edificate, au fost prevăzute cu ziduri de apărare pentru a deveni loc de refugiu pentru ctitorii lor, unii dintre ei domnitori ai Moldovei. Acestea au fost menţionate de primarul Iaşiului, Mihai Chirica:

„Avem Cetatea Cetățuia, ctitorie imediată, după Vasile Lupu, avem Cetatea Galatei, Cetatea Goliei, Cetatea Bărboi și Cetatea Bucium sunt câteva dintre cetățile-mănăstire care de-a lungul secolelor au funcționat și ca zone de apărare și care în cele din urmă vin să profileze și caracterul religios a acestei comunități, dar și rolul său istoric în derularea istoriei acestei națiuni. Prin urmare, bisericile noastre, cetățile noastre vin foarte bine armonizate cu partea culturală a acestei națiuni, unde Iașiul, credem noi, a reușit să aducă un aport cel puțin de întâietate, dacă nu chiar primordial, în cultura românească.”

În cursul unei vizite în perioada primăverii la Iaşi, nu trebuie omise zonele verzi ale orașului. Pe lângă Grădina Botanică, o semnificaţie deosebită are Parcul Copou, înfiinţat în prima jumătate a secolului al 19-lea. Aici se află Teiul lui Eminescu. Se spune că poetul naţional Mihai Eminescu care a locuit pentru un timp la Iaşi, obişnuia să vină aici pentru a-şi găsi inspiraţia. Acest tei, numit şi „copacul îndrăgostiţilor” este un alt simbol al oraşului Iaşi.