Riscurile lumii digitale
De la comunicare și educație, până la divertisment și socializare, lumea digitală oferă oportunități nelimitate.
Corina Cristea, 10.04.2026, 15:30
De la comunicare și educație, până la divertisment și socializare, lumea digitală oferă oportunități nelimitate. Care vin, însă, la pachet cu o serie de riscuri serioase, mai ales pentru copii și adolescenți. Timpul îndelungat petrecut online poate duce la probleme emoționale și sociale, impactul asupra sănătății mintale fiinde unul dintre efectele negative ale utilizării excesive a mediului digital. Platformele de social media creează, de cele mai multe ori, o imagine idealizată a vieții, unde oamenii își prezintă doar momentele fericite și reușitele, iar o comparație constantă poate duce la scăderea stimei de sine, la sentimentul de a nu fi suficient și, în timp, la anxietate sau chiar depresie. În special în rândul tinerilor, nevoia de validare prin aprecieri și comentarii poate deveni copleșitoare.
Pe lângă problemele emoționale, mediul digital ascunde și numeroase pericole legate de înșelătoriile online. Acestea pot lua forme diverse, de la mesaje false până la site-uri frauduloase, de la concursuri fictive până la persoane care pretind a fi altcineva. Iar utilizatorii, în special cei tineri și lipsiți de experiență, pot deveni ușor victime ale acestor practici.
Silvia Bogdan, preşedinta asociației non-profit „Şcoala de Valori”, care oferă tinerilor și profesorilor din mediul preuniversitar experiențe de dezvățare a convingerilor și comportamentelor disfuncționale: “Prezenţa tinerilor pe internet are şi părţi bune, dar, desigur, şi părţi mai puţin bune, în contextul în care nu sunt învăţaţi sau nu sunt neapărat ghidaţi în a înţelege care sunt pericolele şi cum ar putea să se autoprotejeze şi în acelaşi timp, să înţeleagă şi cum pot să contribuie la o protecţie, hai să zic, socială şi comunitară. Este clar că modul în care informaţia este vehiculată pe reţelele de socializare, în principal, dar şi apariţia inteligenţei artificiale pune foarte mari provocări şi părinţilor, şi profesorilor, bineînţeles, şi elevilor şi, în acest context, credem că ar trebui să existe o platformă educaţională care să permită elevilor să înţeleagă cum pot să integreze digitalul şi inteligenţa artificială în viaţa lor, dar dintr-o prismă a valorilor democratice şi a eticii.”
Nu trebuie ignorat nici fenomenul cyberbullying-ului, care este din ce în ce mai răspândit. Hărțuirea online poate avea efecte devastatoare asupra victimelor, generând stres, frică sau chiar traume pe termen lung. Iar spre deosebire de bullying-ul tradițional, cel online poate avea loc în orice moment, fără pauză, ceea ce face ca victima să nu aibă un spațiu sigur în care să se retragă. Situația este cu atât mai îngrijorătoare când analizăm vârsta la care copiii încep să utilizeze internetul și rețelele sociale. Studii recente arată că, în România, încă de la cinci ani copiii intră în contact cu mediul digital – o vârstă la care nu au capacitatea de a înțelege riscurile la care se expun și nici pot face diferența între conținut sigur sau periculos.
Silvia Bogdan: “Dacă ne referim la copiii mai mici, este clar că ei dau cu năsucul, din nefericire, şi în societate, dar şi în grădiniţă, la şcoală, de situaţii de bullying, în digital, de cyberbullying, și, ca atare, cred că este important încă de pe la grădiniţă să înceapă să intre în programe care să-i ajute să-şi folosească capacitatea asta de a socializa într-un context în care înţeleg importanţa, în primul rând, a bunăstării personale şi apoi a prosperităţii grupului din care fac parte şi a modului în care învaţă şi îşi trăiesc viaţa, astfel încât să înţeleagă importanţa bullying-ului şi cyberbullying-ului din perspectiva aceasta – ceea ce pe ei îi deranjează să nu ducă mai departe către comunitate şi către ceilalţi colegi.”
Un alt risc major este dependența de tehnologie. Timpul petrecut în online poate deveni rapid excesiv, afectând somnul, performanțele școlare și relațiile sociale. Copiii și adolescenții pot ajunge să prefere interacțiunile virtuale în locul celor reale, ceea ce duce la izolare și dificultăți în dezvoltarea abilităților sociale. De asemenea, expunerea constantă la ecrane poate afecta sănătatea fizică, provocând probleme de vedere sau sedentarism. Cu toate aceste riscuri, lumea digitală poate fi un instrument extrem de valoros, dacă este utilizată responsabil. Iar educația digitală joacă un rol esențial în acest sens. Copiii trebuie învățați încă de mici cum să navigheze în siguranță pe internet, cum să își protejeze datele personale și cum să recunoască situațiile periculoase.
Din nou, Silvia Bogdan: “Caracteristicile generaţionale îşi spun cuvântul, sunt mult mai sociabili, sunt mult mai pragmatici, au un simţ deosebit în modul în care caută informaţia şi o analizează, dar nu neapărat într-un context în care să înţeleagă toate pericolele şi toate riscurile la care se expun dând ghes unor provocări care apar pe diversele canale, din perspectiva mai ales a grupurilor la care ei aderă. Adică, ştim cu toţii că sunt canale de social media care, din păcate, pun în temă diferite provocări la care foarte mulţi copii, preadolescenţi şi adolescenţi, în special, fac pe grozavii şi ajung să-şi facă rău sau să producă diferite pagube societăţii şi comunităţilor în care trăiesc.”
Un rol important în tot acest demers revine, pe de o parte, părinților, care trebuie să fie implicați, șă monitorizeze activitatea online a copiilor și să stabilească limite clare privind timpul petrecut în fața ecranelor, iar, pe de altă parte, școlii, care prin introducerea unor cursuri de educație digitală poate ajuta copiii să învețe nu doar cum să folosească tehnologia, ci și cum să se protejeze de riscurile acesteia.
