Retrospectiva săptămânii 19.04 – 25.04.2026

Sumar: Criză guvernamentală în România; Președintele României, Nicușor Dan, prezent la reuniunea CE din Cipru; Deficitul bugetar, în scădere; Ziua Industriei Românești la Bruxelles; Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, înapoi, acasă, în România

Leyla Cheamil, 25.04.2026, 11:30

Criză guvernamentală în România

Principalul partid al Coaliţiei de guvernare de la Bucureşti, PSD, şi-a oficializat, joi, retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan, prin demisiile miniştrilor săi. PSD; PNL, USR şi UDMR au pornit la drum împreună în urmă cu 10 luni, având misiunea deloc ușoară de a redresa situația economică a țării, marcată de un deficit bugetar și de o inflație foarte mari. Soluția aplicată: impopulare măsuri de austeritate, spre care PSD arată cu degetul de câteva luni. Săptămâna aceasta, social-democraţii au lansat acuzații dure la adresa șefului executivului, legate inclusiv de distrugerea economiei și scăderea puterii de cumpărare a populației şi au condiționat rămânerea în guvern de demisia premierului.

Ilie Bolojan a anunţat, însă, că va continua să îşi exercite mandatul de premier pentru a asigura stabilitatea guvernării şi a precizat că deciziile de până acum au fost asumate de toate partidele din coaliţie, inclusiv de PSD. După ce miniştrii social-democraţi şi-au depus demisiile, premierul a ales soluţia interimarilor, a spus el, pentru a evita un blocaj în administrarea ţării. Este o soluţie care nu necesită un vot de validare în Parlament pentru următoarele 45 de zile, timp în care executivul va avea puteri depline, la fel ca până acum. Ilie Bolojan preia personal Ministerul Energiei. Celelalte portofolii cheie precum Munca, Justiţia, Sănătatea sau Transporturile trec în subordinea miniştrilor PNL, UDMR şi USR rămaşi în cabinet.

Din Cipru, de la summitul informal al UE, şeful statului a apreciat că tonul declaraţiilor în criza politică s-a mai calmat puţin. „România păstrează direcţia europeană. Avem patru partide pro-occidentale care doresc să păstreze asta. Pentru noi, OCDE, SAFE şi PNRR sunt extrem de importante şi pe asta există consens. Instituţiile funcţionează şi, într-o formă sau alta, România îşi va continua drumul la care s-a angajatˮ, a punctat Nicușor Dan. Este de aşteptat să urmeze o săptămână de negocieri intense, timp în care guvernul va funcţiona cu puteri depline, însă sub spectrul unei posibile moţiuni de cenzură.

Singura reacţie de la PSD după demisia miniştrilor partidului a venit printr-un comunicat în care se declară pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european şi să susţină un premier, politic sau tehnocrat, care să fie receptiv la problemele cetăţenilor. Iar până la formarea unui nou guvern, social-democraţii promit să asigure sprijin parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanţare europeană.

Președintele României, Nicușor Dan, prezent la reuniunea CE din Cipru

Prezent la reuniunea informală Consiliului European desfășurată în Cipru joi și vineri, șeful statului român, Nicușor Dan, a transmis că prosperitatea şi securitatea României depind de o Uniune Europeană puternică şi prosperă. El a subliniat că una dintre temele esenţiale pentru România pe agenda reuniunii este viitorul buget al Uniunii Europene. „Ne dorim să fie un buget ambiţios, un buget mareˮ, a afirmat Nicușor Dan, pledând ca fondurile destinate competitivităţii să fie accesibile şi companiilor din statele membre mai puţin dezvoltate. Şeful statului a evidenţiat şi importanţa fondurilor de coeziune. „Este un ingredient indispensabil al solidarităţii noastre comune. În acelaşi timp, Uniunea trebuie să investească resurse în competitivitate şi securitate, în asigurarea unei Politici Agricole Comune puternice, precum şi în conectivitate şi inovare, cu un accent deosebit pe vecinătatea noastră imediatăˮ, a punctat Nicușor Dan.

Deficitul bugetar, în scădere

Deficitul total al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% anul trecut, potrivit datelor Eurostat, a anunţat premierul Ilie Bolojan. Acesta a afirmat că reducerea deficitului este un pas necesar pentru stabilizarea finanţelor ţării, nu un scop în sine. Scăderea vine după măsurile de reducere a cheltuielilor, creştere a veniturilor şi utilizare a fondurilor europene, a amintit şeful guvernului. El a subliniat că fiecare punct procentual redus înseamnă mai puţine cheltuieli cu dobânzile şi mai mulţi bani pentru investiţii şi servicii publice. La rândul său, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a punctat că această evoluţie marchează o etapă de maturizare fiscală şi recâştigare a credibilităţii economice. Totuşi, România rămâne ţara cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, ceea ce impune continuarea măsurilor de consolidare fiscală, a remarcat ministrul Finanţelor.

Ziua Industriei Românești la Bruxelles

Luni, la sediul NATO din Bruxelles, s-a desfășurat, în premieră, Ziua Industriei Românești, eveniment de diplomație economică menit să promoveze industria românească și să faciliteze accesul companiilor naționale la structurile Alianței Nord Atlantice. 20 de firme româneşti au prezentat tehnologie din domeniul apărării antiaeriene, cu accent pe drone şi sisteme antidronă, dar şi programe de securitate cibernetică şi de comunicaţii, inclusiv în spaţiu. Prezentă la eveniment, şefa diplomației de la București, Oana Ţoiu, a afirmat că România vrea să profite de creşterea cheltuielilor Alianţei, pentru a genera oportunităţi economice şi locuri de muncă în ţară. Este vorba de un total de 1,4 trilioane de dolari care sunt la dispoziţia aliaţilor.

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, înapoi, acasă, în România

Coiful de la Coţofeneşti şi cele două brăţări dacice de aur recuperate după furtul comis anul trecut la Muzeul Drents din Assen, Olanda, au ajuns, în această săptămână, în România. O a treia brăţară nu a fost găsită, deocamdată. Piesele de tezaur au fost transportate în condiţii de securitate maximă la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, unde sunt expuse până pe 3 mai. Ministerul Culturii din România a anunţat, în toamna anului trecut, că a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents. După recuperarea a trei din cele patru piese, România va trebui să restituie, acum, o parte din bani companiei de asigurare. În lunile care au urmat jafului, mai multe persoane au fost arestate.