Sprijin pentru Republica Moldova
România îşi reiterează susţinerea fermă faţă de Republica Moldova vecină.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 13.05.2026, 12:15
Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate, în vara lui 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova pe 27 august 1991. Exact în aceeaşi zi, România devenea prima ţară din lume care recunoştea statalitatea noului său vecin. De trei decenii şi jumătate, Bucureştiul e cel mai energic şi consecvent susţinător al Chişinăului, fie în faţă acţiunilor revanşarde, de război hibrid, ale unei Rusii ce pare să nu se fi consolat niciodată cu pierderea fostelor sale colonii, fie pe drumul european pentru care a optat mica republică în anii din urmă.
Republica Moldova şi România au nevoie una de cealaltă într-o Europă în care securitatea, stabilitatea şi dezvoltarea nu mai pot fi privite separat – a afirmat, marţi, la Bucureşti, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu. El a avut o întrevedere cu preşedintele Nicuşor Dan, cu care a discutat despre securitatea regională şi proiectele de infrastructură civilă, care pot fi finanţate prin programul SAFE al Uniunii Europene.
Susţinerea consistentă şi necondiţionată a României pentru parcursul european al Republicii Moldova a fost reafirmat şi de şeful interimar al guvernului de la Bucureşti, Ilie Bolojan. Premierul a subliniat dinamica excelentă a colaborării bilaterale, bazată pe comuniunea de limbă, istorie şi cultură, precum şi pe dialogul politic şi cooperarea sectorială.
Analiştii notează că atitudinea faţă de Republica Moldova a decidenţilor politici de la Bucureşti – altminteri tot mai impopulari, din cauza politicilor lor economice şi sociale – e printre puţinele teme la care rezonează şi societatea românească. Cu peste 70% din opţiuni fiecare, Germania, Republica Moldova şi Franţa conduc în clasamentul statelor percepute drept prietene de către români, conform celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda platformei de ştiri Informat.ro. Pe ultimele locuri se poziţionează Ungaria (51%), Ucraina (48) şi Rusia (19). Directorul INSCOP Research, sociologul Remus Ştefureac, a remarcat că Republica Moldova este percepută de români mai degrabă ca un spaţiu identitar apropiat, decât ca un stat extern obişnuit.
Nivelul de încredere şi simpatie pentru republica vecină este foarte ridicat, similar cu cel acordat marilor state occidentale, ceea ce arată că relaţia depăşeşte logica geopolitică şi intră în zona legăturilor culturale şi istorice – apreciază el. Săptămâna trecută, un sondaj publicat tot de INSCOP releva că aproape trei sferturi (71,9%) dintre români ar vota da în cadrul unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% s-ar pronunţa împotrivă.
De asemenea, 70,6% dintre subiecţii sondajului consideră că „locuitorii din Republica Moldova sunt români de o limbă şi de un neam cu noi, separaţi de România doar de istoria recentă”, şi doar 25,5% au opinat că locuitorii din republica vecină sunt un popor separat, cu o limbă diferită şi cu propria lor soartă.
