Ce fel de guvern îşi doresc românii?
Majoritatea românilor pledează pentru compromisuri politice care să permită instalarea unui guvern cu puteri depline.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 09.09.2026, 11:55
De mai bine de patru luni, România funcţionează cu un guvern interimar, postură care-i conferă puteri executive limitate. Cabinetul minoritar compus din PNL, USR şi UDMR a fost demis, pe 5 mai, după ce Parlamentul a votat în favoarea moţiunii de cenzură depuse de PSD, fost partener în coaliţie, şi Alianţa pentru Unitatea Românilor, opoziţia populistă, naţionalistă.
Două propuneri de premier venite din partea preşedintelui Nicuşor Dan au eşuat, una înainte chiar de a ajunge la vot în legislativ. Politic, lucrurile sunt complicate, pentru că, pe de o parte, PNL şi USR refuză să mai colaboreze cu social-democraţii, iar pe de altă parte aceştia din urmă ezită să-şi oficializeze relaţia cu AUR. La rândul său, preşedintele nu vrea să rişte nominalizând o persoană care nu ar putea aduna o majoritate solidă. Oamenii s-au săturat, însă, de provizorat şi incertitudine, mai ales că ţara nu traversează o perioadă bună din punct de vedere economic.
Că românii s-au săturat de gâlceava politică o arată datele unui recent sondaj INSCOP, potrivit căruia aproape două treimi dintre repondenţi, circa 64%, consideră că este mai important ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui guvern cu puteri depline, chiar dacă fiecare trebuie să facă unele compromisuri. La polul opus, aproximativ 27% sunt de părere că este mai important ca partidele să nu facă compromisuri majore, chiar dacă formarea unui guvern cu puteri depline durează mai mult.
Puţin peste jumătate dintre cei chestionaţi cred că ar exista consecințe negative asupra României, dacă ar continua și în următoarele luni să aibă un guvern interimar. Gândesc, în principal, astfel, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și bucureştenii. Doar 14% spun că ar exista consecințe pozitive asupra țării, dacă interimatul guvernamental se prelungeşte.
„Românii transmit o cerere clară de funcționalitate politică și reducere a incertitudinii”, explică datele sondajului directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac. Potrivit acestuia, compromisul între partide devine o cerință puternică atunci când alternativa este prelungirea blocajului, ceea ce indică o preferință pentru pragmatism în raport cu rigiditatea politică. Publicul, mai spune Ştefureac, pare dispus să accepte costurile negocierii și compromisului, dar e mult mai puțin dispus să accepte costurile absenței unei decizii.
Prelungirea excesivă a interimatului guvernului este percepută clar ca o sursă de vulnerabilitate, mai degrabă decât ca o simplă perioadă de tranziție, relevă sondajul. În percepția publică, timpul politic pierdut începe să coste, afectând serios și susținerea electorală pentru partidele politice implicate în negocieri, susţine directorul INSCOP. Potrivit acestuia, sondajul indică un numitor comun transversal pe segmentele votanților principalelor partide: preferința pentru deblocarea rapidă a situației politice, ceea ce sugerează că această temă este mai degrabă una de funcționare a statului decât de identitate partizană.
