De la Marea Neagră, la Marea Galbenă
B9 nu este nume de avion și nici de mutare de șah. Este cea mai scurtă formă de denumire a unei inițiative lansate în 2015 și se referă la capitala României, București, și la numărul de 9 țări care, atunci au purces la această formă de abordare a problemelor complicate de securitate din această parte a Europei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 17.05.2026, 12:00
B9 nu este nume de avion și nici de mutare de șah. Este cea mai scurtă formă de denumire a unei inițiative lansate în 2015 și se referă la capitala României, București, și la numărul de 9 țări care, atunci au purces la această formă de abordare a problemelor complicate de securitate din această parte a Europei. Cei 9 erau și sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, țări care trecuseră printr-o jumătate de secol de regim comunist sau chiar făcuseră parte din URSS. Inițiativa președinților polonez și român venea la scurt timp după anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea acțiunilor separatiste în estul Ucrainei.
În mai 2026, summitul B9 s-a desfășurat la București și a fost coprezidat de șefii de stat ai României și Poloniei, statele care au lansat această inițiativă. De această dată, întâlnirea a avut un format mai amplu, fiind invitați aliații nordici – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, secretarul general NATO, Mark Rutte. Invitați speciali au fost Ucraina, reprezentată de președintele Volodimir Zelenski, și SUA, reprezentată de Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
La București s-au întâlnit opt președinți și un premier, doi miniștri, un secretar de stat din Islanda. Pentru Bulgaria a venit reprezentantul său permanent la NATO iar Ungaria a fost reprezentată de ambasadorul său la București. Subiectele au fost grave și de actualitate, pornind de la actuala situație internațională, politica NATO, securitatea flancului estic al NATO, cheltuielile și programele de apărare și sprijinul pentru Ucraina. Se vorbește de schimbări esențiale de paradigmă, de sfârșitul unor epoci și începutul altora, mai negre și nesigure, sunt puse sub semnul întrebării principii și reguli de drept internațional. Ecuațiile securitare și geopolitice sunt avute în vedere tot mai mult și mai intens.
Summitul de la București are loc cu două luni înaintea summitului NATO, care se va desfășura, în acest an, la Istanbul. În acest context, B9 și aliații nordici consideră că Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității euroatlantice. Astfel, statele își exprimă decizia de a investi suplimentar în apărare în fața agresiunii Moscovei. A fost condamnat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi a fost reafirmat sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.
În timp ce șefi de stat și de guvern și înalți reprezentanți din țările estice și nordice ale Europei discutau despre pacea la nord și la est de Marea Neagră, în China, pe coasta Mării Galbene, sosea președintele Americii. Vizita a fost urmărită cu extrem de multă atenție tocmai din aceste perspective, de schimbare ale unor reguli legendare, în funcțiune de mult timp, și care au susținut creșterea economică a întregii omeniri, în ultimul timp.
Administrația de la Washington nu a ezitat să considere China un mare pericol pentru poziția SUA. Să ne amintim și amenințările cu creșterea masivă a unor taxe vamale aplicabile Chinei. Dacă summitul B9 și al aliaților nordici a înregistrat consens asupra multor aspecte de securitate și apărare și au arătat o Europă unită, la Beijing, peste întregul continent asiatic, nu au fost stabilite poziții comune în multe situații importante. În scurt timp, în China va veni în vizită și liderul rus Vladimir Putin, alianța ruso-chineză fiind mai puternică decât s-ar fi așteptat decidenții de la Washington.