Art Safari New Museum
„Art Safari New Museum” inaugurează sezonul 2026 în noul sediu din Piața Amzei din capitală cu o nouă serie de expoziții, dintre care una dedicată poetului național Mihai Eminescu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu și Ion Puican, 23.05.2026, 15:30
Pavilionul de artă „Art Safari” a deschis primul sezon din 2026 în noul său sediu din Piața Amzei, centrul capitalei. Până pe 19 iulie, publicul poate descoperi la „Art Safari New Museum” mai multe expoziții importante dedicate artei românești și internaționale, într-un spațiu complet reconfigurat pentru experiențe culturale contemporane. Noul sezon aduce în prim-plan nume esențiale ale culturii române, de la poetul național Mihai Eminescu până la pictorul și gravorul Nicolae Vermont, într-un dialog între patrimoniu, modernitate și reinterpretare artistică. Noul sediu „Art Safari New Museum” marchează o etapă importantă pentru pavilionul de artă, transformându-l într-un muzeu urban viu, dedicat dialogului dintre artă, public și oraș.
Directorul general Ioana Ciocan ne dă mai multe detalii despre „Art Safari New Museum”: „Ne-am mutat în Piața Amzei nr. 13, într-un spațiu complet transformat de arhitecta Diana Nicolae. Suntem extrem de încântați că Primăria Sectorului 1 a avut acest curaj de a readuce publicului larg o clădire abandonată de 11 ani și, într-adevăr, curaj să transformi o clădire într-un muzeu. Începem deja în forță cu Pavilionul Muzeal, Pavilionul Istoric și Pavilionul Contemporan, alături de care avem și Pavilionul Internațional. Acestea oferă o experiență de vizitare istorică, începând de la Vermont, coborând un etaj la Mihai Eminescu și coborând încă un etaj ca să ajungem în inima artei contemporane, acolo unde îl descoperim pe Felix Aftene.
Povestea lui Vermont este una extrem de interesantă, iar curatoarea Maria Munteanu a reușit să aducă, prin parteneriatul cu Biblioteca Academiei Române, niște documente extrem de importante, care ne introduc în viața marelui artist. Are o poveste de viață foarte interesantă, care poate, de altfel, să fie văzută și în lucrările lui. Este un fel de jurnal, aș zice, al vieții lui foarte complicate în România, în Pavilionul Istoric.
Îl redescoperim pe Mihai Eminescu. Expoziția are patru capitole. Primul capitol este dedicat unor documente extrem de importante, care n-au fost niciodată expuse publicului în 160 de ani, luate de la Biblioteca Academiei Române, dar și opere de artă contemporană, unele chiar făcute special pentru Art Safari, cum ar fi un mozaic realizat de Daniel Codrescu, dedicat lui Mihai Eminescu.
Mai coborâm un etaj și ajungem în Pavilionul Contemporan, unde Felix Aftene ne prezintă nu mai mult, nu mai puțin de 30 de ani de carieră. Pavilionul Internațional cuprinde Centrul CEH și Goethe-Institut. Avem două artiste invitate care vor susține, de altfel, și niște workshopuri aici, în Art Safari. Ne bucurăm foarte tare că Centrul CEH colaborează cu noi pentru prima dată și ne bucurăm că Goethe-Institut continuă colaborarea anuală pe care o are cu noi, aducând în România arta contemporană pentru publicul de aici.”
Una dintre expozițiile centrale ale sezonului de la Pavilionul de artă „Art Safari New Museum” este expoziția „R:Eminescu. Poetul rațional”, inclusă în Pavilionul Istoric și dedicată lui Mihai Eminescu (1850-1889), considerat poetul național, cea mai influentă personalitate a literaturii române. Expoziția este orchestrată de Monica Dumitru, cu acompaniamentul istoricului de artă Erwin Kessler și al cercetătorului Valentin Coșereanu, consultant din partea Institutului „George Călinescu” al Academiei Române. Proiectul propune o perspectivă diferită asupra poetului național, explorând dimensiunea sa intelectuală și lucidă, dincolo de imaginea romantică bine cunoscută. Prin documente, instalații și interpretări vizuale contemporane, expoziția încearcă să reconstruiască figura unui Eminescu profund conectat la ideile și tensiunile epocii sale. Despre această expoziție ne vorbește Directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României, Erwin Kessler:
„„R:Eminescu. Poetul rațional” este o expoziție-inventar. Este o primă încercare de inventariere a reprezentărilor eminesciene din arta românească, din artele vizuale românești. Încă există Eminescu și în muzică, există și în teatru, și în dans, adică are multe apariții, dar pe noi, aici ne-a interesat partea din zona artelor vizuale și am pornit încă de la primele sale reprezentări, care au fost de la început subiectul unei campanii de marketing făcute de fotografi ai vremii din Iași, care au preluat fotografia sa de la 19 ani, făcută la Praga. … Facem un parcurs din 400 de piese, o selecție, cum spuneam, probabil din zeci de mii de piese care alcătuiesc cel mai mare mit vizual al culturii românești: Eminescu.”
Cum este organizată expoziția „R:Eminescu”?
„Sunt patru capitole, toate puse sub egida unui vers din Eminescu. Sunt patru capitole care sunt cronologic așezate, care pornesc practic de la începuturile alcătuirii acestui vocabular practic. … E un profil la sfârșit de secol XIX, în care se merge spre imaginea asta ca figura romantică a poetului, sentimental, în mare măsură foarte mult legat de zona de poezie sentimentală. După aceea, undeva după Primul Război Mondial și în perioada interbelică, apare geniul acesta tulbure, întunecat, complex. Deja începe și cercetarea eminesciană, cercetarea de istorie literară și în anii de după Al Doilea Război Mondial avem un alt Eminescu, un Eminescu branduit de comunism într-o direcție socială și națională, cu accentul pus în mod excesiv pe „Împărat și proletar” și puținele poezii din această zonă, să spunem, de angajament social, pseudo-angajament social al lui Eminescu. Ca după 1989 să apară direcția cu totul diferită, aceea de atac, subversiune, subminare, reinterpretare și adesea de construcție a mitului eminescian de către arta critică a timpurilor noastre.”
În finalul discuției, istoricului de artă Erwin Kessler ne vorbește despre imaginea contemporană a poetului național Mihai Eminescu, imagine în pericol de a fi mult prea uzitată în spațiul public:
„Cu Eminescu s-a petrecut asta imediat după moartea sa. Și acest tip de marketing, de supra-supraaglomerare a imaginii, … Aceea este și doar aceea este figura geniului în cultura românească. Iar acest geniu este Eminescu. … Orice fel de definiție de felul acesta, el a fost supradefinit prin această supraexpunere, Eminescu a fost supradefinit, a devenit un canon. Și orice canon este un mare risc.”