Festivalul Filmului European

Festivalul Filmului European se apropie de finalul ediției aniversare cu numărul 30 la București, dar proiecțiile continuă și în alte orașe din țară. Este cea mai amplă ediție de până acum: 13 orașe din România, 55 de filme și 46 de premiere naționale, într-un program care aduce în fața publicului producții premiate, filme experimentale, documentare și întâlniri cu cineaști europeni.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Sabău, 16.05.2026, 11:26

Festivalul Filmului European se apropie de finalul ediției aniversare cu numărul 30 la București, dar proiecțiile continuă și în alte orașe din țară. Este cea mai amplă ediție de până acum: 13 orașe din România, 55 de filme și 46 de premiere naționale, într-un program care aduce în fața publicului producții premiate, filme experimentale, documentare și întâlniri cu cineaști europeni. Sub tema „cinema fără margini”, organizatorii spun că au construit o ediție care vorbește despre libertate artistică, despre diversitate culturală și despre felul în care cinemaul poate crea punți între spații și generații diferite. La București, deschiderea oficială a avut loc la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României, cu filmul „Nebuni în pustiu” /„Better Go Mad in the Wild” / „Radeji zesílet v divocine”, regizat de cineastul slovac Miro Remo, o producție aflată la granița dintre documentar și ficțiune, despre două personaje care trăiesc izolate de civilizație, într-un univers de o libertate radicală. Proiecțiile din București au continuat la Cinema Elvire Popesco, Apollo 111, Cinema Union și Grădina cu Filme.

Directorul artistic al festivalului, Cătălin Olaru, spune că anul acesta au fost alese mai ales filme care provoacă și schimbă perspectiva spectatorului asupra Europei și asupra propriei lumi interioare. În selecția acestei ediții au contat deopotrivă temele, stilistica și diversitatea regiunilor reprezentate.

Cătălin Olaru:  „Toate aceste aspecte au contat.  Regiunile sunt reprezentate, aș zice eu, cât se poate de echitabil. Dar poate că acesta este rezultatul faptului că Europa, inclusiv cea cinematografică, e un spațiu care merită descoperit integral. Am căutat mai ales filme sau propuneri artistice care să mi se pară mie relevante și implicit mai departe publicului, decât proiecte din fiecare spațiu în parte. Dar, evident, avem filme din destul de multe spații europene. Revenind la principala condiție a filmelor, am ales pentru programul acestei ediții mai ales producții care nu ne lasă indiferenți, filme care ne propun moduri noi de a vedea o bucată din Europa, din noi înșine și din comunitățile din care facem parte. În orice caz, am căutat filmele cele mai relevante și mai noi, care au ceva de spus, indiferent din ce punct de vedere.”                                                                                             

Ediția aniversară include și o componentă retrospectivă, realizată în colaborare cu UNATC. În programul „30 de ani mai târziu”, publicul poate redescoperi scurtmetrajele generației ’96 puse în dialog cu producțiile tinerilor cineaști de astăzi. Tradiția implicării ambasadorilor onorifici ai Festivalului Filmului European în promovarea și explicarea cinematografiei europene continuă și anul acesta, cu doi invitați: Ada Solomon, producătoare de film și coproducții europene și internaționale, președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film, și Igor Cobileanski, regizor consacrat din Republica Moldova, ale cărui filme reflectă spațiul comun de creație și expresie artistică de pe ambele maluri ale Prutului. Identitatea vizuală a festivalului este asigurată de artistul Dan Perjovschi, ale cărui expoziții au făcut înconjurul lumii, fiind prezentate în cele mai importante muzee, de-a lungul unei cariere de peste 40 de ani în lumea artei contemporane. În creațiile sale realizate special pentru ediția cu numărul 30 a Festivalului Filmului European, artistul explorează teme precum reflectarea valorilor europene în creația cinematografică, modul în care acestea pot coagula segmente întregi din societate sau libertatea deplină, ca element esential al expresiei artistice. În ultimele zile ale ediției din București continuă și întâlnirile dintre public și realizatorii filmelor. Pe 17 mai, spectatorii pot participa la o sesiune de întrebări cu echipa filmului „De capul nostru”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, film premiat la Berlinală de Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă.

Multe dintre filmele care alcătuiesc selecția acestei ediții sunt proiectate pentru prima dată în România. Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului: „Avem și filme de public, avem și comedii, chiar și filme care, cu puțină indulgență, ar putea fi considerate povești de dragoste. În ansamblu însă, selecția s-a concentrat pe ceea ce se vede mai rar pe ecranele cinematografelor, în sălile puține care mai găzduiesc filme de artă: filme de festival, filme pentru cinefili, titluri care apar rar și care, sper eu, rămân mult timp în memorie. Și, ca să închei într-o notă optimistă, dacă perioada pandemiei a dat o lovitură destul de puternică acestui edificiu fragil care este cinematograful și, mai larg, consumului de cultură, constat cu bucurie că în ultimii ani publicul începe să revină în cinematografe. Oamenii merg din ce în ce mai des la film și participă tot mai mult la festivaluri de gen. Iar asta nu poate decât să ne bucure.”                                                          

După încheierea ediției din București, Festivalul Filmului European continuă și în alte orașe din țară, printre care Arad, Târgu Mureș, Bistrița, Chitila, Târgu Jiu și Tulcea. Ediția aniversară cu numărul 30 marchează astfel aproape două luni de proiecții și întâlniri dedicate cinematografiei europene contemporane, într-un festival care își propune să aducă publicul mai aproape de filmele care circulă rar în afara marilor evenimente internaționale.