România susţine propunerea „Prietenilor Coeziunii”
România şi alte 15 ţări din UE au solicitat mai mulţi bani pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune în următorul buget pe termen lung al blocului comunitar.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 27.05.2026, 12:50
Cele 27 de state membre ale UE au avut, marți, o nouă rundă de discuţii asupra viitorului cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, înaintea summitului european din iunie.
La Bruxelles, 16 ţări din sudul şi estul Europei au pledat pentru creşterea fondurilor alocate Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, faţă de propunerea elaborată de Comisia Europeană. Aceste state au solicitat, într-o scrisoare, păstrarea controlului naţional asupra programării bugetare, condiţii mai puţin stricte, menţinerea mecanismului financiar pentru atragerea fondurilor şi un acces echilibrat între state la fondurile de competitivitate.
Țările semnatare spun că Uniunea nu trebuie să renunţe la politica tradiţională, în care accentul este pus pe fondurile de coeziune şi agricultură, cele care reduc decalaje de dezvoltare între statele Uniunii şi asigură, pe de altă parte, securitatea alimentară.
Propunerea celor 16 state, care se autointitulează ‘Prietenii Coeziunii’, nu este o întoarcere în trecut, la vechiul Cadru Financiar Multianual, ci ‘întăreşte poziţia de negociere’ pentru alocările din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, a apreciat ministrul interimar român de Externe, Oana Țoiu, prezentă la Bruxelles. Această negociere, a spus ea, ‘este necesară pentru interesele României, interesele celor 16 state ca prieteni ai Coeziunii, dar şi pentru viitorul Uniunii Europene în general’.
Oana Ţoiu a susţinut că alocarea suficientă pentru politicile agricole şi de coeziune este absolut necesară şi pentru a răspunde unor noi obiective, de exemplu creşterea competitivităţii, în sensul reducerii birocraţiei şi creşterii capacităţii de a susţine actorii economici pentru a deveni actori globali capabili. A completat că şi din perspectiva securităţii, cetăţenii trebuie să vadă o investiţie directă în viitorul lor, pentru a susţine proiectul european.
Totodată, Oana Ţoiu a făcut apel la flexibilitate pentru investiţiile pe termen lung.
Oana Ţoiu: “Credem că este foarte important să existe flexibilitate pentru investiţiile pe termen lung. De aceea, propunerea noastră comună este să fie păstrată regula care este şi acum de N + 3. Practic, trei ani după terminarea perioadei de programare, să poată fi folosite în continuare fondurile şi să nu ajungem la dezangajare.
De asemenea, cofinanţarea este extrem de importantă, mai ales pentru localităţile şi pentru companiile sau entităţile cu bugete mai reduse, pentru că o cofinanţare semnificativă permite, practic, multiplicarea efectelor resurselor proprii”.
România şi celelalte state semnatare insistă ca ţările comunitare să păstreze controlul asupra programării fondurilor, fără mecanisme noi care să limiteze autonomia naţională. La capitolul venituri, grupul se declară deschis la discuţii despre noi resurse proprii ale Uniunii, dar cu condiţia să fie simple, echitabile şi să reducă presiunea asupra bugetelor naţionale. Negocierile din Consiliu vor continua la Bruxelles în lunile următoare, după care negocierea finală va fi cu Parlamentul European.
