Retrospectiva săptămânii 24.05-30.05.2026

Sumar: Încălcare gravă a dreptului internaţional, marca Rusia; Şi tot despre Rusia şi acţiunile ei reprobabile pe scena internaţională; Noua Lege a salarizării unitare; Palme d'Or cu repetiţie pentru Cristian Mungiu; Puţin despre sport

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 30.05.2026, 11:30

Încălcare gravă a dreptului internaţional, marca Rusia

Alianţa Nord-Atlantică a condamnat, vineri, ceea ce a numit ‘nesăbuinţa Rusiei’ în cazul dronei ruseşti care a explodat pe un bloc de locuinţe din Galaţi  şi a asigurat că va continua să-şi întărească apărarea împotriva ‘tuturor ameninţărilor’. Bucureştiul a informat aliaţii şi pe secretarul general al NATO Mark Rutte despre incidentul cu dronă de la Galaţi şi a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilităţi anti-dronă în România.

‘Federaţia Rusă continuă să fie un stat agresor care duce un război ilegal cu implicaţii grave pentru securitatea regională şi siguranţa cetăţenilor. Federaţia Rusă poartă direct responsabilitatea pentru aceste acţiuni grave şi iresponsabile. România va acţiona cu fermitate maximă pentru creşterea presiunii internaţionale asupra Federaţiei Ruse în vederea unei încetări imediate şi cuprinzătoare a focului’, se arată într-un comunicat al MAE.

În noaptea de joi spre vineri, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbuşit la Galaţi, cauzând un incendiu pe acoperişul unui bloc de locuinţe. Două persoane au fost rănite uşor, iar clădirea a fost evacuată. Avioane şi un elicopter aparţinând MApN au fost ridicate de la sol în momentul în care au apărut pe radar dronele ruseşti.

‘Acest incident reprezintă o escaladare gravă şi iresponsabilă din partea Federaţiei Ruse. România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internaţional şi a spaţiului său aerian’, a subliniat MAE.

În urmă cu o lună, tot la Galaţi, dar undeva la periferie, prăbuşirea unei drone ruseşti a afectat proprietatea publică şi privată.

Şi tot despre Rusia şi acţiunile ei reprobabile pe scena internaţională

România s-a alăturat statelor europene care au reacţionat prompt şi i-au convocat pe ambasadorii ruşi după apelul Moscovei către diplomaţii străini de a părăsi Kievul înaintea unor noi lovituri asupra capitalei ucrainene.  Ameninţarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă şi postări în social media reprezintă o escaladare gravă şi iresponsabilă, a transmis miercuri Ministerul Afacerilor Externe. Este o ameninţare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecinţe grave din perspectiva dreptului internaţional, a subliniat MAE pe platforma X. România nu va fi intimidată şi îşi menţine prezenţa diplomatică în Ucraina şi la Kiev. Partea română i-a reamintit ambasadorului rus că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligaţiile legale ale Moscovei, inclusiv cele privind respectarea dreptului internaţional.

Noua Lege a salarizării unitare

Unul din rarele momente de concordie politică de care are parte România a permis finalizarea proiectului noii legi a salarizării unitare. Jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, proiectul a ajuns, luni, în dezbatere publică după ce principalale forţe politice au căzut de acord asupra unor elemente de bază: protejarea veniturilor angajaţilor din sectorul public, disciplină bugetară şi sustenabilitate. 1,2 milioane de bugetari vor intra sub incidenţa noii legi, care ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027. Legea impune o ierarhie echitabilă a funcţiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administraţia publică locală, precum și o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public. Pentru mai mult de jumătate dintre bugetari salariile vor creşte, în timp ce pentru restul ele vor rămâne la valoarea actuală. Proiectul de lege prevede şi reducerea sporurilor nejustificate.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat că va merge la Bruxelles cu mandat din partea premierului interimar, Ilie Bolojan, pentru a cere Comisiei Europene îngheţarea sau eşalonarea până în 2031 a majorărilor salariale pentru demnitari în cadrul renegocierii PNRR. Demnitarii nu ar trebui să beneficieze de cele mai mari creşteri salariale, în timp ce alte categorii de angajaţi au majorări limitate sau inexistente, consideră Pîslaru.

Sindicate din sectorul public au denunţat proiectul despre care spun că va duce la scăderea veniturilor.

Palme d’Or cu repetiţie pentru Cristian Mungiu

Lungmetrajul ‘Fjord’, regizat de cineastul român Cristian Mungiu, a câştigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes. Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului care a câştigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile’. El intră astfel într-un club select din care fac parte cineaşti precum Francis Ford Coppola, Ken Loach şi Michael Haneke.

Cineastul român, care semnează şi scenariul acestei pelicule, îşi plasează povestea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabileşte împreună cu cei cinci copii ai săi şi pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care îşi proclamă toleranţa şi respectul faţă de minorităţi. Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violenţă domestică împotriva copiilor.

‘Acest film este un mesaj pentru toleranţă, pentru incluziune, pentru empatie. Sunt termeni magnifici pe care îi iubim cu toţii, dar pe care ar trebui să îi punem în aplicare mai des’, a declarat Cristian Mungiu în discursul său de acceptare a trofeului Palme d’Or. Şi tot el : “Societăţile sunt divizate şi radicalizate, iar acest film reprezintă un angajament împotriva oricărei forme de integrism”. Urmează oare Oscarul?

Puţin despre sport

Primarul Bucureştiului, Ciprian Ciucu, a anunţat că a semnat, în sprijinul Federaţiei Române de Fotbal, dosarul de candidatură pentru ca Bucureştiul să găzduiască finala UEFA Europa League în 2028. El menţionează că au fost alocaţi bani în buget pentru reparaţiile necesare. UEFA va anunţa oraşele gazdă pentru 2028 şi 2029 în luna iunie. Arena Naţională din Bucureşti a mai găzduit finala Europa League în 9 mai 2012.  A fost atunci o dispută spaniolă, câştigată de Atletico Madrid în dauna lui Athletic Bilbao.