Raport al Comisiei Europene privind România
Comisia Europeană confirmă progresele României în procedura de deficit excesiv, dar avertizează că încă există dezechilibre.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 04.06.2026, 12:45
Comisia Europeană apreciază că România, alături de alte opt ţări, a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv. Bruxelles-ul a adoptat pachetul de primăvară al semestrului european 2026 şi este de părere că toate statele membre în cauză şi-au respectat angajamentele în mod satisfăcător.
Potrivit Executivului European, România se află pe o traiectorie bună de reducere a dezechilibrelor, însă nu a depăşit momentul critic, iar viitorul depinde strict de continuarea măsurilor şi reformelor. România are încă cel mai mare deficit din Uniune, deşi l-a redus cu 1,4 puncte într-un an, de la 9,3%, iar pentru 2026 acesta va scădea la 6,2%. Este de asemenea singura ţară cu dezechilibre macroeconomice excesive şi are cel mai scăzut grad de colectare a TVA, al impozitului pe profit sau al impozitării veniturilor persoanelor fizice. PNRR-ul este considerat esenţial, iar aici vorbim nu doar de fondurile atrase şi de investiţiile făcute, ci şi de câştigul pe termen lung ce vine din reforme.
Un punct important este reforma pensiilor şi salariilor, dar şi controlul cheltuielilor publice în general. În mod obişnuit, Comisia nu abordează acest raport din punct de vedere politic, însă în cazul României spune că instabilitatea politică aruncă incertitudine asupra traiectoriei ţării. Riscul cel mai mare este ca ajustarea fiscală să fie afectată – cu alte cuvinte, orice guvern ar veni ar trebui să menţină politicile de echilibrare.
Raportul Comisiei conţine şi o latură care vizează strict domeniul social din România – în condiţiile în care resursa umană este importantă pentru creşterea economică, iar, în final, o creştere economică sănătoasă ar trebui să se reflecte în toată societatea, însă precum este situaţia economică şi fiscală, aşa este şi cea socială. În timp ce media Uniunii arată o rată a riscului de sărăcie şi a excluziunii sociale de aproximativ 21%, România se situează în mod constant la peste 32%, una dintre cele mai ridicate din Uniune. Eficienţa transferurilor sociale rămâne scăzută. În timp ce, în Uniune, ajutoarele sociale reduc riscul de sărăcie cu aproape 33%, în România impactul este de sub 20%. Comisia spune clar că sistemul de protecţie socială trebuie revizuit, pentru că nu acoperă suficient persoanele vulnerabile, în special în zonele rurale, unde trăiesc peste 45% dintre români.
Și educaţia rămâne un punct critic. România are una dintre cele mai mari rate de analfabetism funcţional din Uniune: peste 40% dintre elevi nu ating competenţele minime la citire şi matematică, faţă de media europeană de aproximativ 25%.
În privinţa infrastructurii sociale şi de mediu, România este din nou în grupul statelor cu decalaje mari. Aproape un sfert dintre gospodării nu sunt conectate la reţele moderne de apă şi canalizare, iar investiţiile în infrastructură sunt concentrate în doar câteva regiuni. Comisia subliniază că România trebuie să accelereze investiţiile în infrastructura de mediu şi în serviciile publice de bază, pentru a reduce diferenţele teritoriale.
