Babic de Buzău, produs protejat la nivelul Uniunii Europene
Babicul de Buzău a primit recunoaștere europeană prin înscrierea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. „Babic de Buzău” a devenit astfel cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene care beneficiază de certificarea „Indicaţie Geografică Protejată”.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 19.06.2026, 14:35
În zona Buzăului există două tipuri de cârnaţi cu denumire de origine: cârnaţii de Pleşcoi şi babicul de Buzău. Cârnaţii de Pleşcoi au intrat pe lista produselor cu indicaţie geografică protejată în Uniunea Europeană în anul 2019, iar în urmă cu o săptămână pe această listă a fost adăugat și babicul de Buzău.
Produsul „Babic de Buzău” este un salam crud-uscat, presat, cu gust picant, realizat din cărnuri de calitate superioară de porc şi vită, în părţi egale. Carnea este tocată la dimensiunea de 10 mm, condimentată cu boia dulce, boia iute și ardei iute, introdusă în intestine naturale de vită şi supusă afumării cu lemn de esență tare. În continuare, acest cârnat este presat și lăsat la uscat minim 20 de zile. Cârnatul sub această denumire poate fi produs doar în unitatea administrativ-teritorială a județului Buzău
Se spune că povestea babicului de Buzău ar fi de la începutul secolului 20, rețeta și modul de preparare fiind transmise din generație în generație. Totuși, povestea ar fi început cu un secol mai devreme, având la bază tradiția produselor din carne de oaie, servite la târgurile din zona Buzăului care erau organizate la întretăierea drumurilor ce legau cele trei mari provincii istorice româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Cel mai cunoscut târg era Drăgaica, organizat în cursul lunii iunie la Buzău, iar documente de la începutul secolului al 19-lea fac referire la preţurile la care erau vândute pastrama de oaie şi cârnaţii, produse aduse din satele Berca şi Pleşcoi. Există două tipuri de cârnaţi de Pleşcoi, unii uscaţi şi alţii afumaţi. În ambele variante, materia primă utilizată este în proporție de două treimi carne de oaie și o treime carne de vită. Cârnaţii de Pleşcoi sunt pregătiţi pe grătar sau în tigaie, ca aperitiv cald sau împreună cu alte preparate la grătar, cu sau fără garnitură şi cu salată de gogonele sau de castraveţi muraţi.
Se pare că acești cârnați de Pleșcoi au fost o sursă de inspirație pentru babicul de Buzău pentru că mai există o poveste. Refugiaţii de naţionalitate bulgară şi sârbă care, la sfârşitul secolului al 18-lea, s-au aşezat în zona Buzăului din cauza războaielor ruso-turce au preluat reţeta locală de cârnaţii de Pleşcoi, însă au modificat-o. În loc de carne de oaie au pus carne de porc pentru ca turcii să nu se atingă de acest produs. Au mai adăugat şi ardei iute roşu uscat şi mărunţit şi astfel ar fi rezultat babicul de Buzău sau aşa-numitul babic sârbesc de Buzău. În zona Buzăului se pregăteşte şi ciorbă din babic, cu multe legume şi, desigur, cu felii de cârnat, tăiate foarte, foarte subţire.
Înscrierea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se datorează Asociaţiei pentru Promovarea Babicului de Buzău, care grupează mai mulți producători locali din industria alimentară. În 2023, aceștia au depus la Comisia Europeană documentaţia pentru înregistrarea Babicului de Buzău ca produs cu denumire şi indicaţie geografică protejată.
