Dovleac copt şi nu numai
Începând din septembrie, când sunt organizate festivaluri specifice şi până la finalul lunii octombrie, când este Halloween-ul, sărbătoare importată cu succes şi în România, dovleacul devine vedetă, fiind de vânzare în pieţele agroalimentare sau fiind expus, în scop decorativ, în vitrinele şi rafturile unor magazine.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 30.10.2026, 17:55
Marcat în noaptea de 31 octombrie, Halloween-ul a „prins” şi pe meleaguri româneşti, fiind aşteptat de către copii. Pe lângă costumaţii şi accesorii cât mai înfricoşătoare, disponibile în special în marile magazine, în aceste zile au fost căutaţi şi dovlecii de diferite forme şi culori care, pictaţi sau sculptaţi, contribuie la decorarea acestei sărbători. Dovleacul poate fi transformat în felinar, dar poate avea şi un rol utilitar atunci când ajunge să fie transformat în vas pentru prepararea sarmalelor.
După ce a fost decupat un capac în partea superioară şi după ce au fost îndepărtate seminţele, în interior se întind foi de varză, peste care se pun sarmalele, prefierte într-un alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză peste sarmale, dovleacul fiind aşezat apoi într-o tavă şi lăsat la cuptor la foc mic, timp de o oră
Tăiat în felii şi curăţat de seminţe, dovleacul copt în cuptor este, poate, cea mai simplă variantă pentru a-l savura ca desert, îndulcit cu zahăr sau cu miere. Dovleacul este util şi în diete, ajutând la reglarea colesterolului. Este dulce, nu are grăsimi, având în schimb vitaminele E şi C. O altă variantă de desert, este dovleacul copt cu miere. Dovleacul trebuie tăiat în cubulețe care se tăvălesc prin zahăr, după care le punem într-un vas pe care îl introducem în cuptorul dat la foc mediu. După ce miezul se înmoaie, iar marginile încep să se înnegrească, cuburile de dovleac se pun în castroane, iar deasupra lor se toarnă miere înainte de fi servite.
La rândul lor, seminţele de dovleac sunt utilizate, de exemplu, la supa-cremă de dovleac. Avem nevoie de un dovleac de circa 2 kg, de o jumătate de kg de cartofi, de trei morcovi, de o rădăcină de ţelină, de una-două cepe şi de doi-trei căţei de usturoi. Prepararea este foarte simplă. Toate legumele sunt curăţate, tăiate în rondele sau în cuburi şi puse la fiert într-o oală, cu apă cât să le acopere. După ce au fiert, legumele sunt scoase cu o spumieră şi pasate, crema rezultată fiind pusă înapoi în apa în care au fiert. Se adaugă puţin unt şi sare după gust. În momentul servirii, supa-cremă este dreasă cu o lingură de smântână, iar în farfurie, înainte de a fi servită, se presară seminţe prăjite de dovleac.
În zona Gorjului se face aşa-numita „chisăliţă din seminţe de dovleac”. Mâncare de post, se obţine din seminţe decojite, care se pisează şi se cern printr-o sită fină. Făina obţinută din aceste seminţe se opăreşte cu apă clocotită, adăugându-se apă fierbinte până se obţine un sos de tăria celui de clătite, se fierbe până se leagă ca o ciulama ceva mai subţire. Se mănâncă rece sau caldă.
Tot din categoria reţetelor vechi face parte şi aşa-numitul “lapte de bou”. Seminţele de dovleac trebuie prăjite, după care li se îndepărtează cojile, iar miezul este pisat într-o piuliţă. În zilele noastre, timpul acestei operaţiuni se reduce substanţial dacă folosim o râşniţă. Făina rezultată se amestecă cu apă sau cu lapte şi se fierbe până se îngroaşă. Se poate amesteca cu mălai şi se obţine astfel o mămăligă care se consumă ca atare.
