Contracție economică în România
Economia României a stagnat în primul trimestru al anului faţă de ultimele trei luni din 2025 şi este pe minus în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 10.07.2026, 11:45
Economia României continuă să traverseze o perioadă dificilă, datele prezentate joi de Institutul Național de Statistică arătând că aceasta se află într-o fază de stagnare față de ultimul trimestru din 2025 și de contracție anuală. Comparativ cu perioada similară de anul trecut, în primul trimestru economia țării a scăzut cu peste 1%, mai exact Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2% pe seria brută și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier. Industria și consumul privat sunt cele care trag economia în jos, în timp ce doar câteva sectoare, precum construcțiile, reușesc să susțină activitatea economică.
Astfel, industria, care are una dintre cele mai mari ponderi în formarea PIB, a avut o contribuție negativă de aproximativ 0,2 puncte procentuale, evoluția reflectând atât cererea externă redusă, în special din partea economiilor europene, cât și probleme interne legate, între altele, de competitivitate și investițiile limitate în tehnologie. Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au avut la rândul lor o contribuție negativă la evoluția PIB, situația reflectând încetinirea consumului populației, pe fondul inflației ridicate și a diminuării puterii de cumpărare. Nu în ultimul rând, sectorul IT&C, unul dintre motoarele de creștere din ultimii ani, a avut o contribuție negativă.
Datele arată că investițiile au avut o contribuţie pozitivă, dar mai redusă decât se estima. Economia României se află într-un fel de epocă de gheaţă, din punct de vedere investiţional, în care această formă de stagflaţie cu iz puternic autohton a devenit realitate, susţine consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare pe Facebook, explicând că situația survine pe fondul deciziilor fiscale şi administrative din ultimii ani și că investiţiile finanţate din fonduri europene au evitat intrarea în recesiune.
La rândul său, preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, spune că şansele de recuperare a scăderii economice până la final de an sunt reduse, iar fondurile europene au rămas, practic, principalul motor de creştere:
„În opinia mea, va fi extrem de greu de recuperat acea scădere anuală de 1,2% a PIB în acest an. Prin urmare, cred că scenariul de bază este recesiunea. E adevărat, o recesiune urşoară, dar recesiunea în România pentru acest an şi mai vedem anul viitor ce se va întâmpla. Depinde de modul cum noi putem să atragem fondurile europene. Acelea rămân singurul motor de creştere al economiei româneşti. Nu doar anul acesta, dar aş spune şi anul viitor.”
Estimarea vine în condiţiile în care BNR vede doar o uşoară redresare a activităţii economice în trimestrul al doilea. Datele analizate de Banca Centrală arată că vânzările din comerţ şi-au temperat declinul, construcţiile au accelerat puternic, însă producţia industrială continuă să scadă. În plus, numărul salariaţilor din economie s-a redus, iar companiile raportează o diminuare a intenţiilor de angajare.
În acest context, atenţia se mută către fondurile europene şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Atât economiştii, cât şi Banca Naţională consideră că banii europeni sunt esenţiali pentru susţinerea investiţiilor şi pentru limitarea efectelor măsurilor de reducere a deficitului bugetar.