Banca Naţională – riscuri pentru România
BNR pledează pentru stabilitate politică şi guvernamentală şi continuarea corecţiei fiscale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 24.08.2026, 11:44
Incertitudinile generate de situaţia politică internă reprezintă un risc la adresa ratei de schimb valutar a leului, atrage atenţia Banca Naţională în minuta şedinţei de politică monetară din 10 august, dată publicităţii la sfârşitul săptămânii trecute. În opinia BNR, alte riscuri ridicate sunt legate de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu şi mai ales de aşa numitele deficite gemene, încă mari, ale României. Este vorba despre deficitul bugetar şi cel al balanţei comerciale. Potrivit analizei publicate de Banca Naţională, rata anuală a inflaţiei va scădea substanţial în trimestrul al treilea din acest an, ca urmare a dispariţiei efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării TVA şi accizei.
Astfel, inflaţia se va reduce la 6,1% în decembrie faţă de 8,2% în iulie, pentru a coborî la 3,4% la finalul anului viitor. Pe termen scurt, însă, dinamica inflaţiei va continua să fie afectată de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor şi gazelor naturale pentru companii şi va resimţi influenţele venite din majorarea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA (asigurarea auto obligatorie). BNR consideră esenţiale pentru economie, inclusiv pentru finanţarea sectorului public, stabilitatea politică şi guvernamentală şi necesitatea continuării corecţiei fiscale, conform acordului pe termen mediu încheiat cu Comisia Europeană, la care se adaugă utilitatea atragerii fondurilor europene din PNRR. Banca centrală estimează o redresare mai modestă a activităţii economice în trimestrele II şi III din acest an comparativ cu previziunile precedente, în condiţiile în care deficitul de cerere ar urma să se reducă mai puţin decât se anticipa anterior.
Noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025. Se reconfirmă, de asemenea, scăderea cu 1,2 la sută a economiei în trimestrul I 2026 faţă de perioada similară a anului precedent, după creşterea acesteia cu 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, subliniază experţii BNR. Ceea ce a determinat, în principal, această scădere a fost aportul negativ considerabil mărit al variaţiei stocurilor, căruia i s-a alăturat accentuarea uşoară a contracţiei consumului gospodăriilor. Referitor la piaţa muncii, Banca Naţionaţă a arătat că noile date sugerează o cvasi-stopare a tendinţei de relaxare a condiţiilor de pe piaţă în trimestrul II 2026, indicând o încetinire a descreşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai 2026 faţă de trimestrul anterior.
S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie şi mai, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, atingând niveluri joase din perspectivă istorică.
