Legi sensibile în dezbatere
România a intrat în ultima săptămână în care mai poate finaliza investițiile și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 26.08.2026, 12:00
România se află în ultimele zile în care mai poate finaliza investițiile și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul-limită este 31 august, iar miza este de ordinul miliardelor de euro. Preşedintele Nicuşor Dan a avut marți o nouă rundă de negocieri cu liderii partidelor din fosta coaliţie de guvernare, în încercarea de a debloca situaţia și pentru a ajunge la un consens în ceea ce priveşte Legea salarizării unitare, jalon în PNRR, însă discuțiile nu au dus la niciun rezultat. În aceste condiții, România riscă să nu îndeplinească acest jalon, care de altfel ar fi trebuit încheiat acum trei ani, şi să piardă 770 de milioane de euro.
Au existat mai multe consultări pe marginea acestei legi. Luna trecută, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a publicat un nou proiect al legii, care nu a fost agreat de partide și a generat proteste și greve în sistemul bugetar. La finalul săptămânii trecute, după discuții între liderii partidelor și președinte, a fost avansată o nouă variantă de lege, care a nemulțumit din nou sindicatele. Până acum, doar PNL şi USR au anunţat că vor susţine proiectul. USR consideră că trebuie găsit un echilibru între presiunea socială şi cea bugetară. UDMR vrea ca veniturile să nu scadă, în timp ce PSD doreşte o lege a salarizării echitabilă.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat, la un post privat de televiziune, că în lipsa acestei reforme, echilibrele bugetare ale ţării ar putea derapa grav în anii următori. Cât privește Legea integrității, un alt jalon în PNRR, parlamentarii USR au depus un nou proiect al acestei legi, deşi în paralel a fost reluat în Parlamentul de la București parcursul legislativ al iniţiativei care a fost subiect de sesizări la Curtea Constituţională. Prevederea a fost contestată la CCR, dar declarată constituţională.
Noua lege ANI, propusă de USR, nu produce efecte retroactive, respectă deciziile Curţii, digitalizează procedurile şi consolidează Agenţia Naţională de Integritate cu respectarea angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţine USR. Din cauza modificărilor legislative recente aduse Legii integrității, liderii grupurilor politice europene, Partidul Popular European şi Renew, la care sunt afiliate PNL şi USR, i-au solicitat preşedintei Comisiei Europene să transmită, fără echivoc României, că plata fondurilor din PNRR este condiţionată de reforme care respectă pe deplin principiile de bază ale Uniunii Europene.
Altă reformă restantă din PNRR de care depinde aprobarea Cererii de plată numărul 5 este proiectul de lege privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în industrie sau transporturi. După depunerea acestei cereri, România ar urma să ajungă la aproximativ 10,6 miliarde de euro din granturile PNRR, ceea ce înseamnă că rămân în joc aproximativ 2,58 miliarde de euro în granturi.
După finalizarea investițiilor și reformelor asumate, autoritățile urmează să depună cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul programului. Potrivit autorităților române, cererea ar urma să fie depusă până la 30 septembrie 2026.
