Testele PISA, o radiografie a unei generații?

La cele mai recente teste PISA, România s-a clasat antepenultima din Uniunea Europeană. Cât este de îngrijorător acest rezultat al elevilor de 15 ani? Definește el întregul lor potențial, adică starea unei întregi generații?

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 23.09.2026, 17:00

PISA (Programme for International Student Assessment) este cea mai amplă evaluare educațională la nivel internațional, un studiu comparativ inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică cu scopul de a măsura competențele de bază ale elevilor de 15 ani în trei domenii principale: Lectură, Matematică și Științe.

Pe lângă măsurarea competențelor de bază ale elevilor, PISA colectează, în egală măsură, informații despre practicile educaționale din țările participante la testare și generează indicatori de înaltă calitate care să permită comparații între state și să ajute la reformele necesare sistemelor lor educaționale.

În România, la testele PISA 2025 ale căror rezultate au fost publicate la începutul acestei toamne au participat 10 mii de elevi de 15 ani din circa 320 de şcoli şi licee atât din mediul urban, cât şi rural. Și, comparativ cu evaluarea anterioară, rezultatele pe care le-au obținut indică o evoluţie relativ stabilă la Ştiinţe şi Matematică, dar o scădere abruptă la Lectură. La Matematică, doar 48% dintre elevii români au atins nivelul minim de bază (faţă de 65% media OCDE); la Lectură, 52% (faţă de 69% media OCDE); iar la Ştiinţe, 54% (faţă de 74% media OCDE). La polul opus, proporţia elevilor români cu performanţe ridicate a rămas extrem de scăzută: doar 4% la Matematică, 2% la Ştiinţe şi 1% la Lectură.

Datele PISA 2025 au mai confirmat și o puternică disparitate socio-economică, dezavantajul fiind concentrat masiv în unităţile de învăţământ din mediul rural. De altfel, potrivit OCDE, România se află în primele 10 ţări, din peste 90, în care inegalitatea dintre şcoli este la cel mai înalt nivel.

Invitat la Radio România, profesorul Marian Staş, expert în educaţie şi preşedintele Asociaţiei ʺClubul Liderii Mileniului Treiʺ, crede că raportarea la testele PISA este absolut necesară ʺEvident, nu notele, nu clasamentele sau nu poziţia în sine este relevantă, că nu pentru asta facem şcoală, ca să dăm bine în PISA! Dar PISA reprezintă o consecinţă, un efect al unei cauze foarte, foarte, foarte profunde şi care înseamnă inadecvarea fundamentală a şcolii din România, ca sistem, la realităţile secolului XXI.ʺ

Verdictul este dur, dar bazat pe o realitate crudă. Deși, în ultimii aproape 40 de ani, în sistemul educațional românesc au fost făcute o multitudine de reforme, prea puține au dat roade. Dar să-l ascultăm tot pe Marian Staş: ʺDin păcate, în ceea ce ne priveşte, analfabetismul funcţional – citesc şi nu ştiu ce citesc, nu înţeleg – și analfabetismul matematic reprezintă cauze ale unui efect mult mai profund şi anume faptul că şcoala, de fapt, cultivă analfabetism logic la greu. Copiii aceştia nu învaţă în şcoală să gândească, nu au minţile deschise. Nu există, statistic vorbind, componente de educaţie şi de procese educaţionale care să le deschidă minţile, să vadă care e cauză şi care e efect, cum interpretăm şi aşa mai departe… Dacă aş fi cinic, aş spune că ţara te vrea prost, fără ghilimele. Nu glumesc deloc când spun că e o combinaţie infernală de sindicalism, de impostură şi incompetenţă politică şi de politici publice…ʺ

Sistemul slab proiectat înseamnă inclusiv discrepanţe şi inegalităţi uriaşe socio-economice, demografice, precum și de alocare de resurse în medii diferite – urban, mic-urban, rural etc.

Care ar fi soluția pentru o corectare a acestei stări de fapt, din punctul de vedere al profesorului Marian Staş, expert în educaţie şi preşedintele Asociaţiei ʺClubul Liderii Mileniului Treiʺ? ʺDacă m-aţi întreba cum facem altfel, cele două intervenţii esenţiale ar fi aşa: una din interior, de reproiectare, de transformare structurală a şcolii ca sistem, şi a doua, de transformare a arhitecturii administrativ-teritoriale a României. Este imposibil ca România secolului XXI să funcţioneze eficient pe toate palierele cu o hartă administrativ-teritorială croită cu 50 de ani în urmă. Cum să mai fie ea valabilă şi să dea rezultate bune în economie, în sănătate, în educaţie, în infrastructură şi aşa mai departe? Pentru numele lui Dumnezeu, suntem în 2026, în secolul XXI.ʺ

În lipsa unor reforme reale și în profunzime, pot actualii copii de 15 ani să ajungă la un nivel care să le permită să facă faţă cerinţelor de pe piaţa muncii din anii care vin? Pentru Marian Staş, răspunsul este ʺnuʺ: ʺPot să fie aceştia buni meseriaşi? Nu, bineînţeles. Sigur că 1, 2, 3, 5% pot să fie, dar 90% nu, pentru că nu fac şcoala care trebuie. Sănătatea vindecă, Apărarea apără, dar singurul generator de resursă umană de o calitate sau alta este Educaţia, prin definiţie.ʺ

Într-un cuvânt, testele PISA sunt un termometru academic și social extrem de important. Ele spun dacă o generație este înarmată cu instrumentele intelectuale de bază pentru a fi competitivă pe piața muncii.

Tot atât de adevărat este, însă, că aceste teste nu pot defini întregul potențial uman, cultural sau social al tinerilor testați, adică ʺstarea unei generațiiʺ. O generație înseamnă mult mai mult decât competențe de literație, matematică și științe. O generație este definită de cultură, valori, inteligență emoțională și capacități de adaptare, care depășesc sfera testelor standardizate.