De la percepții la comportamente
O treime dintre români spun că li s-a deteriorat calitatea vieţii în ultimul an.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 24.09.2026, 12:00
Moneda naţională s-a depreciat semnificativ în raport cu principalele valute, leul ajungând, miercuri, la cel mai ridicat nivel din istorie în raport cu euro… Litrul de benzină a ajuns să coste echivalentul a circa 2 euro, iar cel de motorină să depășească acest prag, românii fiind obligați să scoată, în fiecare zi, din portofel din ce în ce mai mulți bani pentru un plin… În aceste condiții, nu mai este pentru nimeni de mirare că aproape o treime dintre oameni (32%) spun că trăiesc mai prost decât în urmă cu un an.
Potrivit unei cercetări realizate în perioada 1-7 septembrie de INSCOP, prin interviuri telefonice, o majoritate covârșitoare – peste 86% dintre cetățenii țării – se aşteaptă, în continuare, ca preţurile să se majoreze în următoarele şase luni. Asistăm ʺla stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate. (…) Nu în sensul că oamenii consideră situaţia normală sau acceptabilă, ci că încep să îşi adapteze deciziile la ipoteza că dificultăţile vor persista, exprimând astfel o formă de rezilienţă.ʺ – explică, într-un comunicat, Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research, care a realizat sondajul.
Această adaptare se vede în intenţiile de cheltuire – peste jumătate dintre participanţii la sondaj spun că, în următoarea jumătate de an, vor cheltui mai puţin decât în prezent. Iar aşteptările lor privind o îmbunătăţire a situaţiei economice sunt, de asemenea, rezervate – doar aproximativ 1 din 10 români întrevede o ameliorare în următorul an, în timp ce jumătate dintre cei chestionaţi nu cred că situaţia se va îmbunătăţi într-un viitor previzibil. Aceeaşi tendinţă este observată şi în mediul antreprenorial.
Florin Jianu, preşedintele IMM România, vorbeşte despre o economie în care firmele mici şi mijlocii se adaptează unei realităţi mai dificile și atrage atenţia asupra încetinirii angajărilor: ʺDacă în anii anteriori aveam un spor pozitiv în ceea ce înseamnă angajările, în acest an angajările, foarte multe dintre ele, s-au stopat, avem oameni care pleacă din companii. Am văzut şi rata şomajului, care e în creştere, deja, cu un punct procentual, foarte multe contracte de muncă închise.ʺ
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, subliniază, însă, că indicatorii de sentiment nu trebuie priviţi ca un înlocuitor pentru statisticile economice, ci ca o completare a acestora: ʺAtunci când vrei să dezvolţi politici economice, nu construieşti aceste politici, nu le dezvolţi doar în funcţie sau exclusiv având la bază sondaje sau percepţii, dar ele nu trebuie ignorate.ʺ
Altfel spus, atunci când prudența nu rămâne doar la nivel de percepție, ci se reflectă în cheltuieli amânate, decizii financiare reportate ori tendința de a economisi mai mult, sentimentul economic începe să se transforme în comportamente care pot influenţa economia.
