Ungaria 1956
Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai bine de patru decenii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 11.10.2026, 12:00
Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai bine de patru decenii. Regimul instalat a fost după chipul și asemănarea celui de la Moscova. După moartea lui Stalin, și mai ales după Raportul lui Hrușciov, vântul destalinizării bate din ce în ce mai tare. Una dintre victimelor regimului stalinist din Ungaria, liderul comunist Laszlo Rajk, executat în 1949, căpătase reabilitarea de după moartea lui Stalin. La 6 octombrie 1956, reînhumarea acestuia se transformă într-o manifestare de revoltă a maghiarilor împotriva regimului comunist.
Peste două săptămâni, lucrurile nu se liniștesc ci, dimpotrivă, se transformă într-un protest masiv. Oamenii demolează statuia lui Stalin și capul ei de bronz, zăcând decupat pe pavaj devine o imagine simbol a acestei revoluții. Personajul central, inscripționat Sztalin, avea 8 metri, cu toată acumularea de postamente ajungând la 25 de metri. Fusese cadoul ungurilor pentru cea de-a 70 aniversare a sângerosului dictator sovietic, în 1951. Nu a rezistat decât 5 ani iar în acea zi de 23 octombrie 1956 pe soclu au rămas, profetic și emblematic, doar cizmele din care îl scoseseră ungurii revoltați. În aceeași zi, trupele sovietice au deschis focul în plin asupra demonstranților din Budapesta, cu scopul de a înăbuși revolta de la început.
Acest mod sălbatic de acțiune a sovieticilor împotriva popoarelor prietene fusese văzut la lucru în 1953, când muncitorii est-germani intraseră în grevă, și avea să fie văzut ulterior, mai ales în 1968, la Praga, în Cehoslovacia. Noul prim-ministru, Imre Nagy, promite reforme incredibile, inclusiv desființarea poliției secrete comuniste, renunțarea la sistemul unipartid și ieșirea din Tratatul de la Varșovia. Armata sovietică se retrage din Budapesta dar, la scurt timp, atacă masiv și fără menajamente, cu celebrele tancuri ce devin simbol al represiunii Marelui Frate de la Răsărit. Ungurii sunt arestați, executați sau împușcați în stradă. Sunt lupte adevărate care omoară 2.500 de unguri și 700 de soldați sovietici.
Puține baze sigure pot susține aceste statistici dar important este să ne amintim mereu că revoluționarii maghiari civili au luptat împotriva a mii de soldați sovietici, călare pe foarte multe tancuri. Multe legende se nasc atunci. Ca în 1989, la București, stema comunistă este decupată din drapelul național, tineri cu arme în mâini și chipuri hotărâte, precum acel Gavroche din Parisul altor vremuri, apar pe coperta revistelor străine. In toiul luptelor, Imre Nagy chiar ia acele decizii radicale dar va fi nevoit, în scurt timp, să se refugieze la Ambasada iugoslavă din Budapesta. Puterea în partid, și stat, este preluată de Janos Kadar, un abil oportunist, care cunoscuse și epurări, și reabilitări. El va conduce Ungaria de la o revoluție la alta, din 1956, la sfârșitul anilor 80 din secolul trecut, când cade sistemul comunist est-european. Intervenția sovietică împotriva Ungariei, în 1956, reușește să amâne și să sperie tendințele reformatoare din lagărul comunist. Nu mult, până în 1968, când ”Primăvara de la Praga” și formula de compromis ”comunismul cu față umană” sunt zdrobite tot de tancurile sovietice.
Deja comunismul de tip bolșevic nu mai avea nicio credibilitate. În loc de societăți ale celor ce muncesc și abundențe egalitare, comunismul a oferit teroare și dictatură, sărăcire și adâncirea discrepanțelor între popor și liderii comuniști privilegiați. Revoluția ungară din 1956 a fost un dureros strigăt de disperare al ungurilor, ce nu a fost auzit, poate și din cauza suprapunerii cu criza Suezului. Ungaria s-a confruntat atunci cu o invazie militară din partea unei puterii hegemonice care se pretindea a fi un ”frate mai mare” pentru popoarele pe care le ținea sub ocupație de mai bine de un deceniu. În cursul aceluiași an, timide tendințe se solidaritate s-au manifestat inclusiv în România, știut fiind că numai pronunțare numelui Ungaria alături de cifra 1956 dădea fiori și alarme liderilor comuniști naționali sau internaționali. Se împlinesc 70 de ani de la evenimentele de la Budapesta și nimic din ce s-a întâmplat atunci nu trebuie uitat.
