Inflația în UE, în creștere
Rata anuală a inflaţiei în zona euro şi în UE a crescut până la 4%, în octombrie, iar România este din nou ţara cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei, potrivit Eurostat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 19.11.2026, 11:55
Inflația revine în prim-planul economiei europene, iar veștile nu sunt deloc încurajatoare. După câteva luni în care ritmul scumpirilor părea să se stabilizeze, octombrie a adus o nouă accelerare a prețurilor în Uniune, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Acestea arată că rata anuală a inflației în UE a ajuns la 4% în octombrie, de la 3,8% în luna precedentă, o evoluție identică înregistrându-se și în zona euro.
Creșterea este cu atât mai relevantă cu cât, în octombrie anul trecut, inflația era de 2,5% la nivelul UE și de 2,1% în zona euro. Luna trecută, ţările Uniunii cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Suedia (0,6%), Cehia şi Danemarca (ambele cu 2,1%). Comparativ cu situaţia din septembrie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în două şi a crescut în 16 ţări membre.
În acest tablou european, România ocupă o poziție deloc de invidiat: cu o inflație anuală de 7% în octombrie – mai mare, de altfel, cu jumătate de punct procentual față de cea din luna septembrie – țara se află din nou în fruntea clasamentului. O contraperformanță nedorită, care confirmă dificultățile economiei românești în lupta cu scumpirile. România este urmată de Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,9%. Calculele arată o diferență semnificativă, de trei puncte procentuale, între România și media europeană, ceea ce se traduce printr-un ritm anual de creștere a prețurilor cu mult peste cel înregistrat la nivel comunitar.
Creșterea în cazul României fusese confirmată anterior și de Institutul Naţional de Statistică, care a arătat că rata anuală a inflaţiei a continuat să sporească şi în luna octombrie şi a ajuns la 6,9%, de la 6,6% în septembrie. Valorile ușor diferite între cele două instituții are o explicație simplă, ce ține de metodologii diferite, care iau în calcul alți indici.
Potrivit Eurostat, la nivel european, mai scumpă cu 21 de procente față de aceeași perioadă a anului trecut, energia continuă să reprezinte un factor major de presiune asupra prețurilor. Serviciile au avut și ele o contribuție importantă, în timp ce bunurile industriale neenergetice și alimentele, alcoolul și tutunul au avut contribuții mai reduse.
Pentru populație, cifrele macroeconomice se transpun într-o realitate simplă: aceeași sumă de bani cumpără tot mai puține produse și servicii. Familiile cu venituri mici sunt cele mai expuse, deoarece o parte mai mare din bugetul lor este destinată alimentelor, energiei, transportului și altor cheltuieli esențiale. În România, problema este amplificată de vulnerabilitățile interne ale economiei, iar în spatele procentelor se află milioane de oameni care își ajustează cheltuielile, renunță la unele cumpărături și încearcă să facă față unui cost al vieții tot mai ridicat.