2017 – al doilea cel mai cald an, potrivit programului Copernicus

2017 a fost al doilea cel mai cald la nivel mondial din istoria măsurătorilor meteorologice. Este concluzia anunțată de specialiștii din cadrul Programul european Copernicus de monitorizare a schimbărilor climatice.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihaela Mihai, 11.01.2018, 12:31

14,7 grade Celsius a fost temperatura medie înregistrată anul trecut pe glob, în creștere cu 1,2 grade față de perioada preindustrială. În toată istoria înregistrărilor meteo, începută în secolul al 19-lea, 2017 este devansat doar de înăbușitorul an 2016. Temperaturile mari din urmă cu doi ani au fost amplificate de un eveniment meteorologic natural, El Nino, care are loc o dată la câţiva ani şi care eliberează căldură în atmosferă din Oceanul Pacific.

În 2017 însă nu a existat influența El Nino. În schimb, semnele schimbărilor climatice au fost extrem vizibile. Potrivit datelor adunate de programul european Copernicus, ”stratul de gheaţă de la Polul Nord a continuat să se subțieze.

În tot acest timp, seceta a pus stăpânire pe sudul Europei. De la sfârşitul primăverii și până în lunile de toamnă, a plouat foarte puțin, iar rezervele de apă au scăzut considerabil. Acest lucru a înlesnit răspândirea devastatoarelor incendii de pădure din Portugalia și Spania.

Și pentru companiile de asigurări, 2017 a fost un an dificil. Potrivit unui bilanț făcut de un grup german din domeniu, pierderile suportate de companiile de asigurări au atins un nivel record de 135 de miliarde de euro.

Pentru oamenii de știință, dar și pentru Uniunea Europeană sunt motive suficiente pentru a susține Acordul de la Paris, de combatere a încălzirii globale. Documentul urmărește limitarea creșterii temperaturii globale sub 2 Celsius prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Angajată ferm în punerea în aplicare a acestui Acord, Comisia Europeană a prezentat în ultimii ani o serie de initiative menite să accelereze tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele de activitate, fără a pierde din competitivitatea și sustenabilitatea economiei.

Putem arăta că nu există nici o contradicție între sustenabilitate și creștere economică. În ultimii 25de ani, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene au scăzut cu aproape 20 la sută, în timp ce economia a crescut cu 5 procente. Uniune este ferm hotărâtă să reducă emisiile de gaze cu încă 40 la sută până în 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv avem nevoie de investiții suplimentare în domeniul energiei de aproape 180 de miliarde de euro în fiecare an. Este mult peste puterea sectorului public, de aceea capitalul privat trebuie să joace un rol important., a afirmat recent vicepreședintele Comisie Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru stabilitatea financiară.

Iar investiții importante pentru trecerea la o energie curate ar urma să se facă în regiunile carbonifere ale Uniunii. La sfârșitul anului trecut, a fost lansată o Platformă comunitară care va facilita dezvoltarea de proiecte și strategii pe termen lung în aceste regiuni depenedente până acum de extracția de cărbune. Banii ar urma să fie folosiți pentru diversificarea activităților economice din aceste zone, pentru investiții în tehnologii moderne, dar și pentru programe de recalificare profesională.