Vulnerabilităţi ale sistemului spaţial european
Spaţiul s-a militarizat, iar sateliţii europeni au devenit ţinte vulnerabile din cauză că nu sunt protejaţi în mod adecvat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Arina Petrovici-Matei, 27.01.2020, 12:16
Spaţiul s-a militarizat, iar sateliţii europeni au devenit ţinte vulnerabile din cauză că nu sunt protejaţi în mod adecvat. Săptămâna trecută, la Bruxelles, participanţii la cea de-a 12-a Conferinţă spaţială europeană comună s-au declarat consternaţi de consecinţe tăierilor de fonduri presupuse de proiectul de buget al Uniunii Europene.
Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Terra se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu – a avertizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară, tematic, Spaţiul şi Apărarea. Afirmaţia lui Borrell a fost confirmată de generalul Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, care a punctat că în spaţiu au fost deja comise ceea ce a numit acţiuni gri, dar nu ostile. Însă – a adăugat Friedling – toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge. La rândul său, fostul ministru francez al Apărării Nathalie Loiseau, preşedinta subcomisiei de apărare a Parlamentului European, a arătat că India a recurs la tiruri cu rachete capabile să lovească un satelit, că Rusia a fost surprinsă în flagrant delict de spionaj şi că Statele Unite sub preşedinele Donald Trump nu mai acordă aceeaşi valoare conceptului de alianţă.
France Presse notează că timpul cuceririi spaţiale şi al succeselor sale nu s-a terminat, însă spaţiul a devenit periculos, iar ambiţiile militare nu sunt singurele ameninţări. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a explicat şi că tot mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi, astfel, spaţiul se aglomerează: dintre cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali, iar deşeurile spaţiale cresc riscurile de coliziune. Borrell a mai spus că preţioşii sateliţi europeni ai sistemelor Galileo, EGNOS şi Copernicus sunt vulnerabili şi trebuie protejaţi, mai cu seamă că ei sunt utilizaţi atât în plan civil, cât şi militar. Franţa şi Italia anunţă că sunt pregătite să facă faţă ameninţărilor şi caută parteneri capabili, în schimb, Belgia afirmă că nu susţine militarizarea spaţiului.
Uniunea Europeană are mari proiecte pentru industriile sale spaţială şi de apărare. Dar tăierile de circa 200 miliarde de euro operate de Finlanda, la cererea marilor contribuabili, în proiectul de buget pentru 2021-2027, generează îngrijorări. Banii din Fondul European de Apărare s-au împuţinat de la 13 la 7 miliarde de euro, iar programele spaţiale au pierdut 20% din finanţarea la care se aşteptau. Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei şi responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică şi politicile industriale, şi-a exprimat speranţa că, totuşi, viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene va fi în măsură să finanţeze investiţii.
Preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a fost mandatat să găsească modalitatea de a acoperi o gaură de 237 miliarde de euro între propunerea de buget elaborată de Finlanda şi exigenţele Parlamentului European.
