Comisia Europeană devansează prezentarea reformei politicii Uniunii în domeniul migraţiei
Comisia Europeană prezintă, peste două zile, mult aşteptatul său proiect de reformare a politicii comunitare în domeniul migraţiei.
Arina Petrovici-Matei, 21.09.2020, 10:36
Devansarea prezentării pactului pentru migraţie a fost anunţată de preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a promis măsuri pentru a lupta împotriva traficanţilor, pentru întărirea frontierelor externe şi aprofundarea parteneriatelor cu ţări extracomunitare şi pentru crearea de căi legale de acces. Totodată, şefa Executivului de la Bruxelles s-a pronunţat în favoarea abolirii regulamentului Dublin, care încredinţează responsabilitatea asupra solicitanţilor de azil ţărilor de intrare a migranţilor în Uniunea Europeană – un dispozitiv aflat în centrul sistemului european actual care provoacă tensiuni.
Textul Dublin III, în vigoare din 2013, este un acord între ţările comunitare plus Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein. Documentul stipulează responsabilitatea examinării cererii de azil pe care un refugiat trebuie să o depună în prima ţară în care a intrat în Europa. Dacă un migrant care trece prin Grecia ajunge, de exemplu, în Franţa, aceasta din urmă nu este, teoretic, obligată să înregistreze cererea lui. Criza migraţiei din 2015 a dezvăluit breşele acestui text şi a provocat furia ţărilor din prima linie, cum sunt Grecia şi Italia, care s-au declarat abandonate de Europa.
De altfel, dezbaterea privind lipsa de solidaritate între ţările europene a fost relansată de incendiul devastator din tabăra de refugiaţi Moria, de pe insula grecească Lesbos, care a lăsat pe drumuri 12 mii 700 de oameni, dintre care 4 mii de copii.
În cadrul primului său discurs privind starea Uniunii Europene, susţinut zilele trecute, în faţa Parlamentului European, Ursula von der Leyen a precizat că vor exista structuri comune pentru azil şi returnare şi va exista un nou mecanism puternic de solidaritate.
Putem să ajutăm în cadrul procedurilor de azil şi returnare şi să ameliorăm sensibil condiţiile de viaţă ale refugiaţilor, dar aşteptăm de la toate statele membre să-şi intensifice eforturile – a spus Ursula von der Leyen.
În ultimii ani, tentativele de mutare a solicitanţilor de azil în interiorul Uniunii Europene s-au lovit de refuzul de a primi migranţi al ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia). Imediat după incendiul de la Moria, doar zece state europene au acceptat să adăpostească circa 400 de copii şi adolescenţi neînsoţiţi care se aflau în tabăra sinistrată.
