Retrospectiva săptămânii 5/01 – 11/01/2014

Sumar: Fostul premier roman Adrian Nastase din nou la inchisoare; Un deputat roman arestat pentru coruptie; Liberalizarea pietei muncii pentru romani si bulgari continua sa faca valuri in mai multe tari europene...

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 11.01.2014, 06:47

Fostul premier roman Adrian Nastase din nou la inchisoare

Fostul prim-ministru român Adrian Năstase s-a intors în închisoare, la aproape 10 luni după ce a fost pus în libertate după ispăşirea unei prime condamnări pentru fapte de corupţie. Luni, fostul prim-ministru al României in perioada 2000-2004 a fost condamnat de instanţa supremă la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi şantaj. În acest caz, a primit o sentinţă de condamnare la închisoare cu suspendare şi soţia sa, Dana Nastase. Instanţa supremă a decis confiscarea de la cei doi a sumei de aproximativ 400 de mii de euro. Potrivit procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, Adrian Năstase a pretins şi primit, prin intermediul soţiei sale, foloase necuvenite, estimate la 630 de mii de euro. Adrian Nastase susţine că dosarul sau reprezinta o comanda politica şi că pedeapsa este, cităm „extrem de injustă si o răzbunare murdară”. O poziţie similară a avut liderul PSD, premierul Victor Ponta, care a afirmat ca Nastase ar fi fost, inca din 2005, tinta principala a adversarului sau politic, presedintele Traian Basescu.

Un deputat roman arestat pentru coruptie

Deputat al PC, Gheorghe Coman, a fost arestat preventiv, într-un dosar în care este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie că şi-a folosit funcţia pentru obţinerea de foloase necuvenite. Pe de alta parte, fostul ministru roman al Agriculturii Stelian Fuia este urmărit penal pentru abuz în serviciu. Procurorii anticorupţie îl acuza de vânzarea, in 2005, a unor imobile din patrimoniul staţiunii de cercetare pe care a condus-o, acţiune prin care si-ar fi favorizat sora şi cumnatul.

Liberalizarea pietei muncii pentru romani si bulgari continua sa faca valuri in mai multe tari europene

Comisia Europeană a anunţat că nu a primit, până acum, niciun semnal din partea statelor membre, în special Marea Britanie sau Germania, referitor la o asa-zisa invazie a românilor şi bulgarilor după liberalizarea pieţei muncii la 1 ianuarie. Ziare, policieni de la putere si din opozitie, dar şi cetateni de rand din cele doua tari si-au exprimat, repetat, temerile ca romanii si bulgarii vor lua cu asalt sistemele lor de protecţie socială. Guvernul de la Londra a luat deja masuri pentru a limita accesul imigrantilor la ajutoarele sociale. Cabinetul cancelarului german, Angela Merkel, ia si el în calcul decizii similiare pentru a-i opri pe imigranţi să abuzeze de ajutoarele sociale,

Priorităţile preşedintiei elene în exerciţiu a UE prezentate şi la Bucureşti

Grecia a preluat oficial, în această săptămînă, preşedinţia semestrială a UE şi şi-a prezentat priorităţile. Momentul a fost marcat şi la Bucureşti, în prezenţa ministrului de externe Titus Corlăţean. Restabilirea încrederii cetăţenilor în institutiile si valorile europene, promovarea creşterii coeziunii şi stabilităţii, consolidarea UE în ansamblu, reprezintă priorităţi ale preşedinţiei elene a forului comunitar, a afirmat ambasadorul elen la Bucureşti, Grigorios Vassiloconstandakis.. Alte obiective sunt stoparea şi reducerea migraţiei ilegale, gestionarea graniţelor şi mobilitatea cetăţenilor UE. Seful diplomatiei de la Bucuresti a dat asigurari ca Grecia poate conta „pe sprijinul total al României pentru agenda europeană”. Pe de alta parte, România va actiona in continuare pentru a întruni condiţiile politice în vederea aderării la Schengen. Corlatean a reamintit că Bucureştiul a îndeplinit criteriile tehnice clare ce ţin de acquis-ul acestui spaţiu. State din UE se opun intrarii Romaniei in spatiul de libera circulatie invocand reformele insuficiente din justitie.

BNR a redus dobanda de politica monetara si ratele rezervelor minime obligatorii la lei si valuta

Banca Naţională a României a redus, miercuri, pentru a cincea oară consecutiv, dobânda de referinţă într-o nouă încercare de a relansa creditarea. Rata dobânzii de politică monetară a ajuns la un nou minim istoric, de 3,75% pe an, de la 4%. Totodată, au fost reduse şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei, de la 15 la 12%, şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20 la 18%. Acestea reprezintă sumele minime pe care băncile comerciale sunt obligate să le păstreze la banca centrală. Analiştii apreciază că deciziile BNR vor deschide calea finanţării economiei, vor pune la dispozitia băncilor mai multe lichidităţi dar efectele se vor vedea in 10-12 luni. Dupa ce in 2013 leul a avut cea mai bună evoluţie în raport cu euro dintre monedele spaţiului comunitar, in 2014 a inceput cu stangul. Moneda românească a continuat să se deprecize depăşind pragul psihologic de 4,5 lei pentru un euro şi ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni.