Retrospectiva săptămânii 12/01 – 18/01/2014

Sumar: Şeful statului român, Traian Băsescu s-a întâlnit, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy; Libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni a fost discutată în PE; Modificările aduse de Parlament Codului Penal sunt n

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 18.01.2014, 07:35

Şeful statului român, Traian Băsescu s-a întâlnit, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy

România îşi propune ca, până la sfârşitul anului, să devină membru al Spaţiului Schengen de liberă circulaţie – este mesajul pe care preşedintele Traian Băsescu l-a transmis, joi, la Bruxelles, preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy. În cadrul discuţiei cu oficialul european, şeful statului român a afirmat că Bucureştiul a demonstrat că oferă siguranţă pentru respectarea statului de drept, prin funcţionarea corectă a instituţiilor sale. În acest sens, el a solicitat ca în următorul raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie – care va fi publicat până la sfârşitul acestei luni – să fie consemnată obiectiv evoluţia bună a instituţiilor statului român, care în mai multe rânduri au fost capabile să oprească derapajele politicului. Pe de altă parte, la Bruxelles, preşedintele Băsescu s-a declarat nemulţumit că a fost abandonat proiectul gazoductului Nabucco, care urma să reducă dependenţa energetică a UE faţă de Rusia.

Libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni a fost discutată în PE

În Parlamentul European a avut loc o dezbatere pe tema libertăţii de mişcare, după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari. Comisarul pentru justiţie, Viviane Reding, a prezentat punctul de vedere al Comisiei, reafirmând că libertatea de mişcare este un principiu european fundamental şi nu poate fi interzisă. La finalul discuţiilor, PE a votat o rezoluţie, adoptată cu majoritate de voturi, prin care a respins cu fermitate modificarea şi restrângerea libertăţii de circulaţie a cetăţenilor europeni. În motivaţie se arată că statele membre au avut la dispoziţie suficient timp pentru a-şi adapta sistemele de protecţie socială la libera circulaţie a lucrătorilor. Ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, de la 1 ianuarie 2014, a provocat in unele state membre temeri, dovedite ulterior ca nejustificate, legate de numărul mare de imigranţi care ar putea sosi.

Modificările aduse de Parlament Codului Penal sunt neconstituţionale, a decis Curtea Constituţională a României

Curtea Constituţională a Romaniei a decis că modificările pe care deputaţii le-au adus, luna trecută, Codului Penal sunt neconstituţionale. CCR a raspuns, astfel, la sesizările depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de principalul partid de opoziţie, PDL. Înalta Curte a considerat că modificările sunt incompatibile cu funcţionarea statului de drept în timp ce PDL a contestat faptul că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu mai intrau în categoria funcţionarilor publici, ceea ce înseamna ca nu puteau fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asimilate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese. Şeful statului, Traian Băsescu, principalele instituţii judiciare din România şi unele ambasade occidentale la Bucureşti reacţionaseră ferm după adoptarea modificărilor. Ulterior, alianţa de centru-stânga aflată la guvernare, USL, a anunţat că doreşte rediscutarea Codului Penal.

Executivul de la Bucureşti modifică legea vânzării terenurilor agricole

Guvernul român va modifica legea vânzării terenurilor agricole, după ce preşedintele Traian Băsescu a solicitat reexaminarea documentului. În noua formă, actul normativ prevede, între altele, că terenul nu se poate vinde mai ieftin decât în ofertă, iar înstrăinarea suprafeţelor mai mari de 30 de hectare trebuie avizată de o direcţie special înfiinţată. Totodată, vânzarea unui teren va fi anulată dacă tranzacţia se va face la un preţ mai bun sau în condiţii mai avantajoase decât cele prezentate în oferta de vânzare. Pentru claritate, va fi modificat şi titlul, acesta urmând să se refere la terenurile aflate în extravilanul localităţilor, cu un regim aplicabil atât persoanelor fizice cât şi celor juridice.

În România, referendumul pentru modificarea Constituţiei va avea loc simultan cu alegerile europarlamentare, la sfârşitul lunii mai

USL şi-a prezentat planul de acţiune politică în 2014. Printre altele, acesta vizează comasarea referendumului pentru modificarea Constituţiei cu alegerile europarlamentare, la sfârşitul lunii mai. Consultarea ar urma să se desfăşoare pe parcursul a două zile, pentru a-i spori şansele de validare, în condiţiile în care aceasta nu este posibilă cu o participare mai mică de 50% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Co-liderii USL, premierul social-democrat Victo Ponta şi liberalul Crin Antonescu spun că această comasare nu va crea confuzie, în timp ce opoziţia democrat – liberală şi reprezentanţii minorităţii maghiare îi contrazic. Liderii USL au mai decis ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare la începutul lunii noiembrie, cu 45 de zile înainte de expirarea mandatului actualului şef al statului, Traian Băsescu.

Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită atât în România cât şi în străinătate

Ziua de 15 ianuarie, data naşterii marelui poet român Mihai Eminescu, este marcată începând din 2011, în fiecare an, ca Zi a Culturii Naţionale. Sunt celebrate repere ale culturii româneşti din toate domeniile – literatură, muzică, teatru, film, sculptură, pictură ori arhitectură. În ţară şi în străinătate au fost organizate manifestări, la care au participat personalităţi ale vieţii culturale şi artistice. ICR a sărbătorit această zi la Berlin, printr-un spectacol de teatru, dar şi la Budapesta, printr-o expoziţie de pictură intitulată „Excelsior – pictori contemporani români”, la Stokcholm, cu Gabriela Melinescu şi Dana Dragomir, la Praga, prin recitalul susţinut de actorul Emil Boroghină şi intitulat „La steaua care a răsărit”, sau la Londra, prin intermediul omului de teatru Constantin Chiriac şi al creaţiei lui Silviu Purcărete.