Retrospectiva săptămânii 02.03 – 08.03.2014

Sumar: România are un nou guvern; România şi criza din Ucraina; Succese ale industriei româneşti de automobile; Fotbalul românesc în atenţie

Roxana Vasile, 08.03.2014, 09:46

România are un nou guvern

România are, de miercuri, un nou guvern. Preşedintele Traian Băsescu şi premierul social-democrat Victor Ponta, inamici declaraţi, au ajuns la un acord care pune capăt instabilităţii politice ce domnea de zile bune. Şeful statului a acceptat să semneze numirea miniştrilor propuşi de primul ministru. În contra-partidă, Victor Ponta a transmis Parlamentului un program de guvernare actualizat odată cu cooptarea în guvern a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în locul liberalilor, care s-au retras din executiv şi din fosta Uniune Social Liberală. În semn că USL nu mai există, liderul liberal Crin Antonescu a demisionat, de altfel, din funcţia de preşedinte al Senatului. La ora actuală, guvernul supranumit Ponta 3” este alcătuit, pe lângă reprezentaţi ai UDMR, din membri ai Partidului Social-Democrat, Partidului Conservator şi Uniunii Naţionale pentru Progresul României. Miniştrii au depus jurământul în faţa lui Traian Basescu. La puţin timp după ceremonie, Victor Ponta puncta: Nu aş vrea să iluzionez pe nimeni, nu e deloc pace şi nici nu cred că va fi pace până în decembrie, când vom avea un preşedinte care va înţelege să fie preşedinte arbitru, nu un preşedinte jucător. În viziunea primului ministru, faptul că preşedintele Băsescu a acceptat noul guvern este impus, între altele, de realitatea regională: Uniunea Europeană şi NATO au nevoie de o Românie stabilă, democratică şi serioasă într-un moment foarte dificil – criza din Ucraina.

România şi criza din Ucraina

România va participa cu experţi la misiunea OSCE din Ucraina. În plus, ar putea lua parte la un format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor ruso-ucrainene, dacă se decide crearea acestuia – a declarat preşedintele Traian Băsescu în contextul participării la summitul european convocat de urgenţă, joi, la Bruxelles: Avem peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situează pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmpla cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. România este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea, distanţa e doar 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de maximum 10 ore până la frontierele României. De asemenea, România este la 100 de km de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria. Ministrul de externe Titus Corlăţean se va afla luni, 10 martie, în Ucraina. El va discuta cu autorităţile de la Kiev şi despre abrogarea legii privind limbile regionale şi minoritare. Bucureştiul solicită revenirea la legislaţia care asigura utilizarea limbilor minorităţilor naţionale, inclusiv sub formă de limbi regionale, necesară prezervării identităţii româneşti.

Succese ale industriei româneşti de automobile

În ciuda crizei economice, vânzările uzinelor Dacia din România, deţinute de constructorul francez Renault, continuă să fie destul de bune. Au înregistrat, în ianuarie, cel mai semnificativ avans din Uniunea Europeană. În 2013, au fost înmatriculate peste 294 de mii de autoturisme Dacia în cele 28 de state europene, în creştere cu 22,8% faţă de 2012. Prin urmare, angajaţii uzinelor au de ce să se bucure! Ei au ales, în schimb, să iasă în stradă pentru a protesta împotriva politicii autorităţilor în materie de infrastructură. Mai precis, sunt nemulţumiţi de amânarea construcţiei autostrăzii Piteşti-Sibiu, care leagă sudul de centrul ţării. Liderul sindical Dumitru Costin explică: Dacă o să punem finanţarea tronsonului de autostradă Piteşti-Sibiu pentru 2020, atunci e clar că în curând începem să ne pregătim pentru şomaj şi pierderi de locuri de muncă pe industria de automobile şi componente auto din România. Dacă asta vor guvernanţii, măcar să ne-o spună răspicat. Considerat de Uniunea Europeană un proiect prioritar, autostrada Piteşti-Sibiu este benefică pentru Renault şi, potrivit francezilor, ar aduce reduceri de cheltuieli şi de timp cu transportul autovehiculelor, dar şi cu aprovizionarea.

Fotbalul românesc în atenţie

Echipa naţională de fotbal a României a remizat, săptămâna aceasta, cu reprezentativa Argentinei. Deşi nu s-a înscris niciun gol, pasionaţii sportului cu balonul rotund s-au bucurat să-l vadă pe Arena Naţională din Bucureşti pe Lionel Messi, atacantul Barcelonei, de patru ori câştigător al Balonului de Aur. Considerată un amical de lux”, partida a avut loc în aceeaşi zi cu alegerile pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal. Postul a fost ocupat de cel mai puţin cunoscut dintre cei cinci candidaţi: tânărul Răzvan Burleanu. Va împlini 30 de ani pe 1 iulie. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Răzvan Burleanu a renunţat la sportul de performanţă la doar 19 ani, pentru a se dedica studiilor. În ultimii ani, el a condus federaţia de minifotbal. Cotat iniţial drept mare favorit al scrutinului, fostul internaţional Gheorghe Popescu a fost, însă, condamnat defintiv, marţi, la trei ani de închisoare, pentru infracţiuni economice. Într-un proces al transferurilor în fotbal care dura de şase ani, au mai fost condamnate la închisoare şapte persoane – nume grele din fotbal – pentru înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală.

România şi-a liberalizat piaţa funciară

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, săptămâna aceasta, Legea terenurilor agricole, care aduce simplificări la procedurile de vânzare către cetăţeni şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene. Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat ca, de la 1 ianuarie 2014, să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole. Or, cu cele 14 milioane de hectare de terenuri agricole ale sale, evaluate la preţuri considerabil mai mici faţă de celelalte din restul Uniunii, România este atractivă pentru străinii care vor să achiziţioneze pământ.