Retrospectiva săptămânii 18.05 – 24.05.2014

Sumar: Vicepreşedintele american, la Bucureşti; Final de campanie pentru europarlamentare; Guvernul de la Bucureşti, atacat cu o moţiune de cenzură

Florentin Căpitănescu, 24.05.2014, 09:37

Vicepreşedintele american, la Bucureşti

În urmă cu trei luni, înainte de demonstraţia de forţă a Rusiei în Crimeea, o vizită, la Bucureşti, a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, urmată, la doar câteva zile, de cea a vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, ar fi putut trece ca o simplă coincidenţă. Acum, însă, în lumina evenimentelor din Ucraina, vecină cu România, prezenţa celor doi la Bucureşti, într-un interval atât de scurt, este o dovadă clară a sprijinului militar pe care România îl primeşte din partea aliaţilor săi occidentali, într-un context regional incert. Astfel, săptămâna aceasta, vicepreşedintele american a întărit ideea pe care oficialul NATO o exprimase la finele săptămânii trecute: România nu este singură în faţa pericolului pe care îl reprezintă Rusia, ale cărei pretenţii teritoriale nejustificate riscă să arunce-n aer liniştea regională. De asemenea, Biden a salutat recent anunţata decizie a României de a creşte bugetul alocat Apărării, care, în 2017, ar urma să ajungă la 2%. Totuşi, oficialul american nu s-a limitat doar la tema securităţii. Lupta împotriva corupţiei, consolidarea statului de drept sau oportunităţile în domeniul energiei au fost, şi ele, subiecte de discurs pentru numărul doi de la Casa Alba. La rându-i, preşedintele României, Traian Băsescu, a salutat raspunsul, unul rapid şi convingător, al Statelor Unite după anexarea Crimeei. Suplimentarea forţelor aeriene, maritime şi terestre americane în zona Marii Negre, inclusiv pe teritoriul României, este o reacţie firească la mutările pe care imprevizibila Rusie la face pe harta regională, a spus presedintele. La întâlnirea cu Biden, premierul Victor Ponta a pus accent pe eliminarea vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească în SUA.

Final de campanie pentru europarlamentare

În România, aceasta a fost ultima săptămână de campanie pentru alegerile europarlamentare, programate duminică, 25 mai. Analiştii nu şi-au ascuns dezamăgirea provocată de ceea ce au numit încă o campanie anostă, în care temele cu adevărat relevante şi-au făcut cu greu loc prin derizoriul în care s-au scăldat candidaţii. Cei peste 18 milioane de electori vor avea de ales, duminică, între listele depuse de 15 formaţiuni şi alianţe şi cei opt independenţi, care se vor bate pentru cele 32 de locuri care-i revin României în noul Parlament European. Rata de participare, relevă sondajele făcute săptămâna aceasta, va fi de până în 30% – un procent mic, care se înscrie într-o tendinţă ce riscă să devină o obişnuinţă la nivelul întregului spaţiu comunitar. În total, viitorul Legislativ European, ce are o influenţă tot mai mare în deciziile luate la nivelul Uniunii Europene, va avea 751 de membri.

Guvernul de la Bucureşti, atacat cu o moţiune de cenzură

O moţiune de cenzură iniţiată de opoziţia liberală a fost lecturată în Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor. În moţiune, depusă săptămâna trecută, liberalii reproşeaza executivului, format din alianţa PSD-UNPR-PC şi UDMR, că întârzie nepermis de mult măsurile de relaxare fiscala, între care neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea cu cinci procente a contribuţiilor pentru asigurările sociale (CAS). În replică, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a dat asigurări că reducerea CAS va fi pusă în practică de la 1 iulie. Votul asupra moţiunii este programat luni.

Noi dosare instrumentate de DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pare hotărâtă să recupereze tot terenul pierdut, în ultimii 25 de ani, în lupta cu acest virus, extins la scară largă în administraţia românească. Omul de afaceri Dan Adamescu, pe care clasamentele de specialitate îl dau ca al doilea cel mai bogat român, este urmărit penal, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită. Adamescu este bănuit că, prin intermediari, ar fi oferit bani unor magistraţi ai Tribunalului Bucureşti, pentru a obţine decizii favorabile afacerilor sale în instanţă. Pratic, contraserviciul magistraţilor, susţin procurorii, a constat în declararea, în mod ilegal, a insolvenţei mai multor firme ale omului de afaceri. Tot săptămâna aceasta, trei medici, doi şefi de farmacie şi patru reprezentanţi de firme şi intermediari au fost reţinuţi pentru implicarea într-o afacere cu reţete oncologice false.

Taxe eliminate

27 taxe şi tarife parafiscale au fost eliminate sau comasate de Guvernul de la Bucureşti, în timp ce alte 65 de taxe vor fi reglementate prin ordin ministerial. Potrivit executivului, eliminarea celor 92 de taxe nu va avea un impact bugetar major, în condiţiile în care, anul trecut, încasările de pe urma acestora s-au ridicat la doar circa două milioane de euro. Câştigul, a ţinut să sublinieze premierul Victor Ponta, este reducerea birocraţiei. ”Sunt convins că putem să mai defrişăm acest sistem fiscal îngrozitor”, a spus premierul.