Retrospectiva săptămânii 25.05 – 31.05.2014

Sumar: Alianţa PSD-UNPR-PC – câştigătoare a europarlamentarelor din România; PNL şi PDL au decis să formeze o alianţă; Europa, după europarlamentare...

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 31.05.2014, 09:30

Alianţa PSD-UNPR-PC – câştigătoare a europarlamentarelor din România

Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,6% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare de duminica trecută, potrivit rezultatelor finale anunţate de Biroul Electoral Central. Pe locurile următoare, la mare distanţă, s-au clasat două formaţiuni de centru-dreapta – Partidul Naţional Liberal, cu 15%, şi Partidul Democrat-Liberal, cu 12,23%. În legislativul comunitar mai intră şi independentul Mircea Diaconu, cu 6,81%, care a devansat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (6,30%) şi Partidul Mişcarea Populară (pro-prezidenţial, cu 6,21%). Restul competitorilor electorali s-au clasat sub pragul de 5%. Prezenţa la urne a fost de 32,44%.

PNL şi PDL au decis să formeze o alianţă

După europarlamentare, întreaga conducere a PNL, în frunte cu liderul Crin Antonescu, a demisionat, din cauza scorului sub aşteptări obţinut de partid. Pentru a contracara PSD, PNL şi PDL au decis să fuzioneze pentru a crea ceea ce au numit un proiect solid. Cele două formaţiuni vor să formeze un mare partid de centru-dreapta şi să funcţioneze ca aliaţi atât la nivel parlamentar, cât şi local. Pe termen scurt, obiectivul lor este să impună un candidat unic, puternic, la alegerile pentru preşedinţie din noiembrie. Privită cu destule rezerve, fuziunea dintre PNL şi PDL încearcă să izoleze şi nou înfiinţatul PMP, construit de fidelii preşedintelui şi care a trecut, la limită, primul test electoral.

Europa, după europarlamentare

Europa se resimte după seismul politic provocat de triumful partidelor de extremă dreaptă şi populiste la alegerile europearlamentare, fapt ce dovedeşte o respingere a UE aşa cum este ea organizată, dar şi a elitelor naţionale aflate la putere. După scrutin, cele mai multe mandate în Parlamentul European le-au revenit popularilor europeni – 213 din totalul celor 751, însă ei nu deţin majoritatea în legislativul european. Cel care va încerca să coaguleze o majoritate simplă de 376 de mandate este premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular la preşedinţia Comisiei Europene. Potrivit specialiştilor, este posibilă o alianţă a acestora cu socialiştii, care au ocupat a doua poziţie, cu 190 de locuri. La desemnarea preşedintelui Comisiei au atribuţii atât Parlamentul, cât şi Consiliul European, din care fac parte cei 28 de şefi de stat şi de guvern din ţările membre. La nivelul întregii UE, rata de participare la alegeri a fost de 43,1%.

Moţiune de cenzură împotriva Executivului de la Bucureşti

Parlamentul României a respins prima moţiune de cenzură depusă împotriva Guvernului condus de social-democratul Victor Ponta, iniţiată de PNL. S-au inregistrat 176 de voturi „pentru”, deşi semnatari fuseseră 231. Pentru ca moţiunea să treacă, ar fi fost necesare minimum 286 de voturi din totalul de 571. Iniţiatorii motiunii acuză executivul că nu a implementat unele măsuri promise pentru mediul de afaceri, precum reducerea contribuţiei pentru asigurările sociale cu 5% la angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit. În plus, semnatarii i-au reproşat premierului Ponta că foloseşte resursele bugetare în scop electoral şi că încearcă să controleze justiţia.

Ucraina are un nou preşedinte

Miliardarul pro-occidental Petro Poroşenko a obţinut 54% din sufragii la prezidenţialele anticipate de duminică, din Ucraina. Încheierea unui acord cu secesioniştii pro-ruşi şi integrarea europeană a fostei republici sovietice se numără printre priorităţile sale. Liderii europeni i-au cerut lui Poroşenko să lanseze procesul de reformă şi au promis sprijinul Uniunii Europene în acest complicat demers. Sprijinul european va viza, în principal, procesul de reformă constituţională, stabilizarea economică şi creşterea securităţii energetice. Pe de alta parte, aceiaşi lideri comunitari au cerut Moscovei să coopereze cu noile autorităţi de la Kiev, să îşi retragă forţele de la graniţa comună şi să se folosească de influenţa ei asupra grupurilor armate pentru a reduce tensiunea în estul Ucrainei.

Germania sprijină integrarea în UE a Rep.Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Prin vocea cancelarului Angela Merkel, Germania şi-a reiterat susţinerea pentru admiterea în UE a Rep. Moldova, Ucrainei şi Georgiei, state ex-sovietice care au optat pentru scara de valori occidentale. Angela Merkel s-a întâlnit, la Berlin, cu premierii Rep. Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, şi Georgiei, Irakli Garibaşvili. Cancelarul german a spus că acordurile de asociere cu UE, pe care Rep. Moldova şi Georgia le vor semna la 27 iunie vor pune bazele unui parteneriat al reformelor, care va consolida democraţia, statul de drept şi economia de piaţă. La rândul său, Iurie Leancă a reafirmat poziţia fermă a Chişinăului în alegerea integrării europene, ca expresie a interesului vital al Rep.Moldova.

În România Dunărea a depăşit cotele de inundaţie

În România, hidrologii au avertizat asupra pericolului de inundaţii în judeţe riverane Dunării. Fluviul a depăşit cotele de inundaţie în Brăila şi Galaţi, dar, potrivit prognozei, nivelul nu va mai creşte mult. Dunărea a inundat faleza inferioară, locul de promenadă al gălăţenilor, dar şi mai multe terase aflate la malul apei. Deşi în digurile de apărare construite au apărut infiltraţii, iar apa a început să erodeze şi structura de rezistenţă a acestora, autorităţile au dat asigurări că nu vor fi probleme.