Retrospectiva săptămânii 6.12 – 12.12.2015

Sumar: David Cameron, în vizită la Bucureşti; Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale; CSAT, decizii importante; Lupta anticorupţie continuă

Adaugă ca sursă preferată în Google

Florentin Căpitănescu, 12.12.2015, 10:44

David Cameron, în vizită la Bucureşti

Bucureştiul şi Londra au relaţii
bilaterale importante, iar părţile doresc întărirea şi dezvoltarea acestui
parteneriat, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, după discutia pe
care a avut-o cu premierul britanic, David Cameron. Gazdă a întâlnirii, şeful
statului a apreciat că dimensiunea militară şi de securitate a cooperării
bilaterale are un rol major, într-un context complex şi marcat de provocări.
Partea economică a relaţiei România-Marea Britanie a fost, şi ea, adusă în
discuţie, în condiţiile în care, a remarcat preşedintele Iohannis, schimburile
comerciale au ajuns, anul trecut, la cel mai înalt nivel. La rându-i, premierul
Cameron a afirmat că românii au o contribuţie valoroasă la dezvoltarea Marii
Britanii, în zone importante, cum ar fi finanţele, ştiinţa sau medicina, însă a
adus în discuţie ceea ce a numit presiunea pe care libera circulaţie o pune pe
serviciile publice din Regat. Totuşi, a punctat premierul Dacian Cioloş, la
întrevederea cu omologul său, majoritatea covârşitoare a românilor care
lucrează în Marea Britanie îşi plătesc taxele într-o manieră onestă.

Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale

Pentru proaspătul
Cabinet de tehnocraţi de la Bucureşti, aflat sub bagheta lui Dacian Ciolos,
bugetul de stat şi cel al asigurarilor sociale pentru 2016 reprezintă prima
provocare majoră. Dacă partidele parlamentare s-au declarat satisfăcute, în
genere, proiectul bugetului de stat a stârnit ceva nemulţumiri printre
reprezentanţii societăţii civile, care au acuzat că au fost consultaţi tardiv,
ori chiar instituţii, cum este Consiliul Fiscal, ce invocă abaterea de la
regulile fiscale. Cert este că în formula propusă de Guvernul Cioloş, Educaţia
şi Sănătatea – întotdeauna, domenii fundamentale, dar niciodată finanţate pe
măsură – vor primi bani în plus. Privilegiate de noua alocare bugetară sunt şi
ministerele din zona siguranţei naţionale – Internele şi, respectiv, Apărarea
-, alături de Ministerul Fondurilor Europene. La polul opus, cu mai
puţine fonduri primite, se află Ministerul Muncii, în special. Construcţia bugetară are la baza
un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, plafonul maxim
agreat de UE, şi o creştere economică de 4,1%. Proiectele
celor doua bugete se află, deja, în Parlament, care, potrivit calendarului
stabilit, ar urma să se pronunţe săptămâna viitoare.

CSAT, decizii importante

Aproape
1.200 de militari si peste 1.500 de jandarmi români vor participa, anul viitor,
la
misiuni ale NATO, UE, OSCE şi ONU. Decizia a fost luată la sedinţa Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării (CSAT), desfaşurata sub conducerea şefului statului, Klaus
Iohannis, şi la care au participat, în premieră, miniştri ai noului Executiv.
Cu această ocazie, au fost aprobate Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a
Ţării pentru perioada 2015-2019 şi Strategia de Informaţii a SRI, valabilă
pentru aceeaşi perioadă. De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale,
membrii CSAT au constatat că instituţiile responsabile româneşti au aplicat
sancţiunile instituite pe plan internaţional, în perioada octombrie 2014 -
septembrie 2015.

Lupta anticorupţie continuă

Neobosita Direcţie Naţională
Anticorupţie (DNA) demonstrează, din nou, că nu întamplator este, în ultimii
ani, instituţia din întreaga administraţie cu cel mai mare salt la capitolul
credibilitate. Săptămâna aceasta, DNA a deschis un nou dosar cu retrocedari
ilegale – o infracţiune comună, cu venituri uriaşe pentru cei implicaţi, de
unde şi sintagma Mafia retrocedărilor, consacrată în România. Sunt implicate,
între altele, şi două personaje cu rezonanţă publică: jurnalistul Dan Andronic, director al unei cunoscute publicaţii
post-comuniste, Evenimentul Zilei,şi controversatul om de afaceri Remus
Truică, fost şef, la începutul anilor 2000, al cancelariei premierului Adrian
Nastase, el însuşi condamnat la închisoare cu executare pentru fapte asimilate
corupţiei. Procurorii îi acuză pe cei reţinuţi de mai multe fapte de corupţie
şi de constituirea unui grup infracţional, într-o afacere cu
averi revendicate ilegal. Prejudiciul estimat în acest caz este de peste 136 de
milioane de euro. Într-un alt dosar al DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
a decis, tot săptămâna aceasta, ca deputaţii liberali Ioan Oltean, un veteran
al politicii post-comuniste, şi Cătălin Teodorescu, alături de fosta şefă a
Autoritatii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Crinuţa
Dumitrean, să fie cercetaţi sub control judiciar. Ei sunt anchetaţi
într-un dosar cu despăgubiri ilegale de peste 20 de milioane de euro, acordate
unui om de afaceri de către ANRP.

Scădere demografică

În 2014, populaţia României a scăzut sub
pragul de 20 de milioane – un nivel similar celui de la mijlocul anilor ’60.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), anul trecut, populaţia
României a scăzut cu 80 de mii de oameni, cărora li se adaugă cei 40 de mii de
cetăţeni care au migrat. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia
a două oraşe de nivel mic în fiecare an. Preşedintele INS, Tudorel Andrei, susţine că, până în 2013,
numărul locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, pentru ca, în
anii din urmă, motivul principal să fie amploarea sporului natural negativ.