Retrospectiva săptămânii 26.01. – 01.02.2020

Sumar: Comemorarea Holocaustului; Lege privind eliminarea pensiilor speciale; PSD a depus prima moţiune de cenzură la adresa Guvernului liberal de la Bucureşti; România şi Marea Britanie post Brexit

România Internațional, 01.02.2020, 12:00

Comemorarea Holocaustului

În Polonia a avut loc, luni, ceremonia oficială de marcare a 75 de
ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Premierul român, Ludovic
Orban, a participat la ceremonie, organizata cu prilejul Zilei internaționale de comemorare a victimelor
Holocaustului. El a spus că România, prin ea însăşi, dar şi ca stat-membru al
UE, promovează toleranţa între oameni, nediscriminarea şi pacea, rămânând
activă în procesul de păstrare şi întregire a memoriei Holocaustului.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, care a participat, săptămâna trecută, în
Israel, la forumul internaţional dedicat comemorării victimelor Holocaustului, a decorat, luni, la Bucureşti, supravieţuitorişi instituţii cu rol
determinant în păstrarea memoriei Holocaustului.

Lege privind eliminarea pensiilor speciale

Parlamentul Romaniei s-a reunit, de luni până
miercuri, în sesiune extraordinară, având pe agendă eliminarea pensiilor speciale
şi asumarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi de
scrutin. Camera Deputaţilor de la
Bucureşti a adoptat, marţi, eliminarea pensiilor de serviciu pentru
parlamentari, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor. Mai sunt vizaţi funcţionarii
publici cu statut special, membrii corpului diplomatic şi consular şi ai Curţii
Constituţionale, precum şi personalul aeronautic. Toate aceste categorii
beneficiau de pensii ce nu respectau principiul contributivităţii şi erau şi de
15 ori mai mari decât o pensie obişnuită medie. Judecători ai Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie precum şi Consiliul Superior al Magistraturii au decis
sesizarea Curţii Constituţionale. Magistraţii susţin că legea de eliminare a
pensiilor speciale ar fi neconstituţională în întregime şi ar încalca ‘brutal’
principiile independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor. CCR urmează să discute, pe 18 martie, sesizările Instanţei supreme
şi Avocatului Poporului în legătură cu Legea in cauza.

PSD a depus prima moţiune
de cenzură la adresa Guvernului liberal de la Bucureşti

Partidul Social Democrat, în opoziţie, a depus, joi, prima moţiune de cenzură
la adresa Guvernului liberal de la Bucureşti. Demersul a fost hotărât după ce
Executivul condus de Ludovic Orban şi-a angajat răspunderea pe proiectul
privind alegerea primarilor în două tururi, cu circa o jumătate de an înaintea
scrutinului. În textul moţiunii intitulate ‘Guvernul Orban/PNL – privatizarea
democraţiei româneşti’, se afirmă că actualul Executiv trebuie demis atât
pentru că schimbarea sistemului electoral în prag de alegeri încalcă
standardele europene, cât şi pentru că adoptarea acestor modificări s-a făcut
în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere. Liberalii spun, însă, ca revenirea
la alegerea primarilor în două tururi le conferă acestora mai multa
legitimitate şi reprezentativitate. Social – democraţii au mai afirmat ca au
adunat voturile necesare pentru ca
moţiunea să treacă. În
replică, premierul Ludovic Orban spune că este pregatit
pentru orice rezultat al votului, iar obiectivele sale sunt asigurarea unei
guvernari stabile si castigarea viitoarelor alegeri (locale si
parlamentare).

Poziţia
României faţă de planul de pace american pentru Orientul Mijlociu

Orice demers care vizează soluţionarea conflictului
israeliano-palestinian în beneficiul ambelor părţi este de salutat, a declarat,
miercuri, la Bucuresti, ministrul roman de Externe, Bogdan Aurescu. El a vorbit
de planul de pace pentru Orientul Mijlociu prezentat marţi de preşedintele SUA,
Donald Trump. În opinia ministrului Aurescu, niciun demers viabil şi durabil
pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian nu poate exista fără
contribuţia Statelor Unite.

Bogdan Aurescu: Acest plan propus de către Statele Unite reprezintă o ocazie pentru
relansarea eforturilor care sunt extrem de necesare pentru a obţine o soluţie
negociată şi viabilă pentru conflictul israeliano-palestinian. România va
continua să pledeze pentru o soluţionare durabilă a acestui conflict,
fundamentată pe un acord just, cuprinzător şi durabil, care să fie bazat pe
soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi
securitate.

Ministrul român de externe a mai spus că
Bucureştiul va participa activ la procesul de consultare demarat în UE, care va
contura un efort diplomatic în vederea unei poziţii comune şi unitare, în baza
principiului dreptului internaţional şi a cadrului juridic conferit la nivelul
ONU.

România şi Marea Britanie
post Brexit

Marea Britanie devine primul stat din istorie care părăseşte UE de
la fondarea acesteia. La o
întâlnire cu reprezentanţii comunităţii britanice de afaceri din România,
premierul Ludovic Orban a spus că susţine negocierea unei relaţii viitoare
aprofundate între UE şi Marea Britanie.

La răndul său,
ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat într-un interviu, pentru un post
privat de televiziune, că Regatul Unit rămâne un partener extrem de important, un partener
strategic relevant pentru România. Aurescu
a mai subliniat ca Bucureştiul este preocupat de
situaţia cetăţenilor români care ajung în Regatul Unit, după ce se termină
perioada de tranziţie, motiv pentru care, doreşte ca UE să preia, în mod unitar, negocierile cu Londra, cu privire la
drepturile cetăţenilor europeni aflaţi într-o asemenea situaţie.

Românii care
trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru procedura de
statut de rezident, ce le permite să rămână în Regatul Unit după Brexit.
Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puţin
cinci ani.