Chile, după 40 de ani

În urmă cu 4 decenii, televiziunile transmiteau din capitala statului latino-american Chile imaginile unui adevărta război, cu avioane, tancuri şi soldaţi dezlănţuiţi împotriva unei clădiri impozante.

Marius Tiţa, 17.09.2013, 10:13

În urmă cu 4 decenii, televiziunile transmiteau din capitala statului latino-american Chile imaginile unui adevărta război, cu avioane, tancuri şi soldaţi dezlănţuiţi împotriva unei clădiri impozante. Pentru prima dată era transmisă în direct o lovitură de stat, deşi America de Sud nu ducea lipsă de astfel de acţiuni. Pentru că asta transmiteau televiziunile, la 11 septembrie 1973, o lovitură de stat împotriva lui Salvador Allende, preşedintele civil al statului Chile.

Candidat de mai multe ori la şefia statului, socialistul Salvador Allende a fost ales în 1970, fiind primul preşedinte sud-american de stânga, considerat chiar marxist, care câştigă un scrutin naţional liber. Imediat a lansat o politică de naţionalizări şi de reforme economice de stânga, cu accent pe educaţie, inclusiv reducerea analfabetismului, şi asistenţă medicală. Măsurile guvernării Salvador Allende a deranjat profund marile finanţe ale momentului şi Statele Unite ale Americii, aflate în plină ofensivă împotriva stângii, mai ales pe continentul american.

Lovitura de stat militară din Chile s-a declanşat cu violenţă în ziua de 11 septembrie 1973, militarii căutând să îl aresteze pe preşedintele statului Salvador Allende. El a refuzat să se predea şi a preferat să se sinucidă, în timpul asediului militarilor pucişti asupra palatului prezidenţial La Moneda. Preluarea puterii de către militari a declanşat o represiune sângeroasă împotriva susţinătorilor regimului de stânga căreia i-au căzut victimă mai ales tinerii intelectuali. Imaginile acelor zile din Chile au îngrozit lumea. Pe lângă asaltul armat, cu bombradament intens împotriva palatului prezidenţial, din Chile a venit şi imaginea umplerii stadioanelor cu opozanţi reţinuţi brutal pe stradă. Mii de oameni au fost ucişi, alte mii au fost torturaţi, peste o mie de oameni sunt încă dispăruţi, la 4 decenii de la lovitura de stat. Figura cheie a acţiunii a fost generalul Augusto Pinochet, care fusese numit şef al armatei chiar de preşedintele Allende, pe care îl înlătura de la putere. Pinochet a exercitat puterea absolută în Chile pentru cel piţin 15 ani. Deşi a încălcat grosolan toate drepturile omului, regimul său dictatorial este consderat a fi realizat o economie înfloritoare în Chile.

Regimul Pinochet este asociat cu crime din cele mai odioase şi cu acţiunea efciientă a unor strategi ai economiei, aşa numiţii Chicago Boys. În 1988, după 15 ani de putere absolută şi brutală, Pinochet a acceptat o consultare populară asupra regimului său. Răspunsul a fost negativ astfel că în 1990 a cedat puterea civililor aleşi democratic. A trăit 91 de ani, suficient să fie adus în faţa justiţiei dar nu şi pentru a fi condamnat cu executarea deşi cel puţin 300 de acuzaţii grave se adunaseră împotriva sa. Lovitura de stat din Chile de acum 4 decenii şi regimul militar instalat atunci au fost considerate a fi un moment al războiului rece, al luptei capitalismului şi a democraţiei împotriva comunismului şi a expansiunii sale. După instalarea regimului Castro în Cuba, Statele Unite au dus o politică dură pentru a împiedica extinderea modelului insurgent şi în alte ţări latino-americane.

După 40 de ani, imaginile loviturii de stat din Chile impresionează dar, din păcate, omenirea a trecut, de atunci, prin clipe şi mai îngrozitoare. Tot într-o zi de 11 septembrie, în 2001, o acţiune teroristă de neînchipuit arunca lumea într-o etapă nouă a existenţei sale şi a relaţiilor internaţionale.