Vin Europenele!

Europenii ştiu deja, în luna mai a anilor ce se termină cu 4 sau 9 au loc alegeri pentru Parlamentul European. Ca la fiecare dintre noi acasă, votăm pentru parlamentari care ne reprezintă. Cei aleşi acum sunt membrii Parlamentului ţărilor din Uniunea Euro

Marius Tiţa, 16.02.2014, 09:30

Europenii ştiu deja, în luna mai a anilor ce se termină cu 4 sau 9 au loc alegeri pentru Parlamentul European. Ca la fiecare dintre noi acasă, votăm pentru parlamentari care ne reprezintă. Cei aleşi acum sunt membrii Parlamentului ţărilor din Uniunea Europeană, care devine astfel o structură unitară, aproape ca un stat.

Paradoxal, deşi are aspectul unei construcţii confederale, parlamentul este unicameral, reprezentarea fiind directă, cum directe sunt şi alegerile organizate de statele membre.

Diferite, de la stat la stat, sunt sistemele electorale conform cărora se desfăşoară alegerile parlamentare, cu moduri diferite de constituire a circumscripţiei electorale. Parlamentarii europeni reprezintă proproţional populaţia europeană, de la câte 6 pentru state mai mici, ca Malta, Luxemburg, Cipru şi Estonia, la 96, cei mai mulţi, pentru Germania.

România, a 7-a ţară ca număr al populaţiei, are 35 de europarlamentari. Nu este pentru prima dată când românii votează pentru reprezentanţii lor în Parlamentul European. După ce a intrat în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, România şi-a desemnat europarlamentarii care au deţinut aceste funcţii până la primele alegeri, cele din 2009. Înainte de aderare, parlamentarii români au fost observatori.

Alegerile europene se desfăşoară, la alegere, în intervalul 22-25 mai, patru zile în care cetăţenii Europei unite pot vota. Deşi s-a propus ca, în România, să se voteze timp de 2 zile, până la urmă alagerile se vor desfăşura tradiţional, într-o zi de duminică. La sfârşitul zilei de duminică 25 mai, îi vom cunoaşte pe cei 766 de europarlamentari, cei care ne vor reprezenta şi vor decide în chestiunile ce ţin de Paralamentul european. Şi acestea nu sunt puţine pentru că rolul legislativului a crescut constant în procesul european. În special după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European joacă un rol determinant în definirea politicilor europene astfel că infuenţa acestuia asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor Uniunii Europene este tot mai evidentă. Mai mult decât atât, forul parlamentar european este cel mai mare cadru de dezbatere, cu decizii obligatorii sau doar luări de poziţie.

Desigur, este de dorit ca activitatea parlamanetarilor să nu se încheie o dată cu alegerile, cu atât mai mult cu cât construcţia europeană pune accentul tot mai mult pe manifestarea permanentă a poziţiei şi a opiniei alegătorilor, a cetăţenilor europeni.

Campania electorală este şi în cazul alegerilor europene foarte importantă, punându-se bazele contractului dintre alegători şi europarlamentari. Poziţia cetăţenilor europeni faţă de Parlament şi faţă de instituţiile europene în general a evoluat foarte mult. Dacă la un moment dat părea că Parlamentul European este un fel de exil aurit pentru politicienii naţionali în lipsă de chef şi randament, europarlamentarii au devenit adevăraţi promotori ai ideii europene şi intermediari între fenomenele naţionale şi procesul european, conform principiului subsidiarităţii.

În România, dezbaterea europeană a crescut enorm în profunzime şi implicare. S-a petrecut fenomenul previzibil şi aşteptat al contopiri celor două planuri, naţional şi european, cu un plus evident pentru dezbaterea naţională, mai ales pentru campania electorală din cele aproape 100 de zile ce au mai rămas până la alegerile pentru Parlamentul european.