Nobel

La Stockholm, dar şi la Oslo, au fost decernate premiile Nobel din acest an.

Marius Tiţa, 13.12.2015, 08:23

La Stockholm, dar
şi la Oslo, au fost decernate premiile Nobel din acest an. Unii au reţinut
fastul, ba chiar şi meniul, alţii fac calcule, de multe ori străine spiritului
acestor premii. Dincolo de toate acestea şi chiar de valoarea efectivă a
premiului, rămâne mesajul celui care a avut ideea premiilor pentru oameni cu
merite pentru omenire.

Pe Alfred Nobel îl ştim mai întâi ca inventator al
dinamitei. Nu este descoperitor, nu a aflat prin hazard explozibila substanţă,
ci a inventat-o, ca un chimist cu putere de cercetare ce a fost. S-a ocupat şi
de transformarea în bani a invenţiei sale şi cel mai bine a funcţionat această
afacere în lumea armelor. În a doua jumătate a secolului al XlX-lea omenirea se
delecta cu noile arme, nicio reglementare internaţională în domeniu neexistând
atunci. La moartea sa, în decembrie 1896, Nobel lăsa 90 de fabrici de armament,
355 de patente de invenţii şi cea mai mare parte a averii sale pentru a fi
acordate premii internaţionale în diferite domenii.

În 1901 au fost acordate primele
premii, conform dorinţei sale. Ele vizau chimia, fizica, medicina. literatura
şi pacea. Târziu, în 1968, Academia Suedeză a inventat şi premiul Nobel pentru
economie. Aşadar, de mai bine de un secol, neîntrerupt, aceste premii sunt
acordate, creându-se, deja, o adevărată mitologie în jurul său. Inevitabil, se
impune o paranteză. Dacă Suedia este ţara ce nu a cunoscut de secole războiul,
Norvegia, cea care decernează Nobelul pentru pace, a fost ocupată în al doilea
război mondial de trupele germane. De aceea, timp de 5 ani, din 1939 până în
1943, premiul Nobel pentru pace nu a fost acordat.

Revenind la aspectele
generale ale Nobelului, să notăm că, înainte de toate este problema selecţiei,
a deciziei asupra celor care, din milioane de oameni ce întrunesc condiţiile,
vor primi aceste premii. Mai puţin pentru literatură dar mai des pentru
celelalte domenii, sunt mai multe persoane ca să nu vorbim şi de instituţii
care îşi împart onoarea dar şi banii reprezentaţi de decernarea unui Nobel.
Fiind vorba de oameni de cea mai înaltă calitate şi de evenimente excepţionale,
realizări de o viaţă de multe ori, fiecare ediţie şi fiecare laureat se bucură
de o atenţie din ce în ce mai vie şi mai amplă. De fapt, premiile Nobel sunt
cea mai bună tribună prin care opinia publică află despre o serie de probleme
ale omenirii. Desigur, este vorba de înfăptuirile laureaţiilor Nobelului pentru
pace, dar şi preocupările medicilor, ale chimiştilor şi fizicienilor vin din
zone concrete de suferinţă şi de eroism uman.

Şi în scrierile laureaţilor
pentru literatură găsim idealurile care l-au făcut pe Nobel să inventeze un
astfel de premiu. Mai ales în activitatea literaţilor, pentru că testamentul
lui Nobel vorbeşte de merite în lucrări idealiste. Toată desfăşurarea de forţe,
cu ceremonii şi un uriaş interes mediatic, vorbeşte oamenilor din întreaga lume
despre descoperiri ce le ajută sau salvează viaţa, despre eforturi ale minţii
care modelează societatea umană, despre situaţii inumane împotriva cărora luptă
oamenii simpli sau mari lideri vizionari.

În acest an, câştigătorii premiului
Nobel ştiu cum să repare mecanic ADN-ul uman, au găsit leac pentru diferite
maladii, inclusiv pentru malarie, au pus alături, economic, consumul, sărăcia
şi bunăstarea, au scris despre suferinţă şi curaj sau şi-au salvat, pur şi
simplu, ţara de la un haos criminal. Premiul Nobel nu este un concurs în care
se cântăresc meritele şi se stabilesc clasamente. Pentru premiul Nobel nu se
candidează, nu se face un scop în viaţă, el vine ca un dar de sărbători, de
undeva din Nord, pentru unii dintre cei care sunt oameni de ştiinţă sau sunt,
pur şi simplu, oameni.