Un sondaj în plină criză
Un recent sondaj de opinie, realizat de o mare şi prestigioasă companie de profil, are ca subiect starea de lucruri şi de spirit în plină pandemie de coronavirus.
Marius Tiţa, 10.04.2020, 23:25
Când izolarea personală şi distanţa între indivizi devine distanţare socială oficială, cercetările statistice sunt cele care aduc în discuţie atitudinea medie şi tendinţele sociale. Şi noi, cu toţii, avem nevoie de aceste informaţii pentru a ne linişti temerile, pentru a înţelege ce se întâmplă acum şi pentru a înţelege că nu suntem singuri. Un recent sondaj de opinie, realizat de o mare şi prestigioasă companie de profil, are ca subiect starea de lucruri şi de spirit în plină pandemie de coronavirus.
Extrapolând răspunsurile unui eşantion reprezentativ, 81% dintre români sunt îngrijorați și foarte îngrijorați, în timp ce 19%, cam o cincime, se declară puțin, foarte puţin sau deloc îngrijorați. Principala teamă a românilor se referă, în procent de 89%, la teama de a se îmbolnăvi. Şi dacă nu chiar respondentul, adică noi, atunci ne temem că se va îmbolnăvi cineva apropiat, 65%. Urmează, desigur, siguranţa economică, o scădere a salariului generând temeri pentru 57% dintre respondenţi. Şi, desigur, pierderea locului de muncă, o teamă pentru 51%.
Distanţa mare, pe timp de interdicţii de circulaţie, generează imposibilitatea de a avea grijă de cei dragi şi devine un motiv de teamă pentru 33% dintre români. Stresul de a sta acasă este prezent şi el, în acest sondaj, la capitolul temerilor, şi este împărtăşit de 18%. Se consideră, în proporţie de 39%, că situaţia a fost prost gestionată, iar 14% consideră că acest proces a fost chiar foarte prost. În schimb, opiniile pozitive, bine şi foarte bine, adună 44 de procente.
Personajele publice, care au fost vizibile în aceste zile, se regăsesc nominal în sondaj, cu doar două variabile, responsabilitatea pozitivă sau negativă. Secretarul de stat, manager al structurilor de urgenţă, Raed Arafat, are cea mai pozitivă imagine, cu 27% merite şi doar 3% vină. Medicii au merite de 15% dar şi reproşuri, imagine negativă, de 12%. Armata ar veni pe locul al III-lea, în ordinea imaginii pozitive, cu 14% şi doar un procent negativ. Preşedintele Klaus Iohannis reuşeste păreri apropiate, 12% pozitive şi 9% negative. Premierul Ludovic Orban, însă, are o imagine preponderent negativă, cu 14%, cu doar 7 procente pozitive.
Se consideră că Direcţiile de Sănătate Publică au cea mai mare vină, cu 26%, în timp ce procentele pozitive sunt doar 2. Ce avem, însă, de făcut, se remarcă dintr-un grafic complex, cu o serie de măsuri, percepute mai ales pozitiv. Cea mai populară măsură, cu 91%, este plafonarea preţului medicamentelor. Amânarea alegerilor locale este şi ea extrem de bine văzută, foarte aproape de recomandarea de a se păstra distanţa socială de minim 2 metri.
Închiderea unor oraşe, ca în cazurile Suceava şi Ţăndărei, alături de plafonarea preţurilor la alimente se bucură de o apreciere de peste 80%. Declanşarea stării de urgenţă este şi ea apreciată de patru cincimi din populaţie. Criteriile cu procente din zona 70% vin din zone diferite: lucrul la domiciliu, recomandarea ca Diaspora să nu vină în ţară de Paşti şi recomandarea de a purta măşti în spaţiile publice. Închiderea şcolilor, a restaurantelor şi a parcurilor sosesc grupat, în sondajul CURS, cu procente pozitive de peste 60%. Închiderea bisericilor de Paşti şi reducerea circulaţiei persoanelor vârstnice au o popularitate mai redusă dar tot peste jumătate din respondenţi.
La un moment dat, starea de urgenţă din România, provocată de pandemie, va fi ridicată. Să vedem cum consideră românii că va arăta situaţia economică. 74% dintre ei spun că va avea loc o criză economică majoră, 9% apreciază că se va produce doar o stagnare, iar 1% chiar cred că va avea loc o creştere economică. Rezultatele sondajului nu sunt surprinzătoare, aceste opinii fiind edificate în timp, de-a lungul săptămânilor lungi de interzicere a deplasărilor şi închidere a românilor în propriile case sau carantinarea celor care continuă să vină în România din zone afectate grav de pandemie.
Sondajul a fost realizat înainte de a apărea ceea ar putea fi considerată criza plecării românilor înapoi, în Germania, cu contracte de munci sezoniere, care ar fi putut schimba o serie de procentaje sau ar fi introdus termeni noi în discuţie. Despre toate acestea şi altele, la sondajele următoare.
