Recucerirea Constantinopolului

Ştirea spune că o înaltă instanţă juridică din Turcia a dat ultima sentinţă în procesul care va face ca muzeul Sfânta Sofia din Istanbul să redevină moschee.

Marius Tiţa, 19.07.2020, 09:21

Ştirea spune că o înaltă instanţă juridică din Turcia a dat ultima sentinţă
în procesul care va face ca muzeul Sfânta Sofia din Istanbul să redevină
moschee. Nu mai era moschee din 1935, când fusese transformată în muzeu de
regimul preşedintelui Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne şi democratice.
În perioada interbelică, în plin proces
de transformare revoluţionară a Turiciei, era formula ideală pentru
soluţionarea democratică a unor probleme istorice.

Basilica Sfânta Sofia a fost
ridicată, în secolul al VI-lea, de împăratul bizantin Iustinian. Mult timp, a
fost nu numai cea mai mare biserică ci şi cea mai mare clădire din lume. În
1054, a avut loc Marea Schismă, care a rupt lumea creştină în două, separând-o
în catolici şi ortodocşi. Oraşul Constantinopol şi biserica Sfânta Sofia au
devenit centrul lumii ortodoxe, capitală a Imperiului Bizantin, adică partea de
Est a Imperiului roman. Gloria lumii latine a supravieţuit cel mai mult prin
Bizanţ, redus la un moment dat doar la Constantinopol, un oraş fantastic, plin
de bogăţii, de artă şi cultură. În 1453, turcii, care veneau puternic din
centrul Asiei, reuşesc să ocupe Constantinopolul, sub comanda sultanului
Mohamed al II-lea, supranumit, de atunci, Cuceritorul. La scut timp,
desacralizată, basilica Sfânta Sofia devenea moschee.

A fost moschee până la
regimul republican instalat de Atatürk, până la decizia care a transformat-o în
muzeu, pentru a o pune în totala sa valoare, pentru toţi oamenii şi toate
religiile. În prezent, şi de mai mult timp, Sfânta Sofia este cel mai vizitat
obiectiv din Turcia, cu peste 3 milioane de vizite în fiecare an. Despre
retransformarea ei în moschee se vorbeşte de mult timp, mai ales de când
actualul preşedinte al Turciei îşi întăreşte puterea personală. Desigur, ne
întrebăm, în primul rând, dacă era nevoie de un nou spaţiu de rugăciune în
Istanbul, care are multe moschei impresionante, cu istorie şi tradiţie. La fel
de sigur este faptul că reconvertirea unui spaţiu laic, deschis tuturor, are în
vedere doar calitatea politică a deciziei.

Nu este vorba de utilizarea acestui
spaţiu ci de reafirmarea politicii oficiale, numită de specialişti neo-otomană.
Acest termen se referă la implicare Turciei pe plan extern în fostul spaţiu de
dominaţie al Imperiului otoman, inclusiv în Libia, la întărirea puterilor
prezidenţiale şi a poziţiei partidului său politic şi, nu în ultimul rând, la
creşterea susţinută a poziţiei în societate a religiei musulmane. Multe dintre
aceste politici şi fenomene sunt contrare filosofiei politice promovate de
reformatorul Kemal Atatürk, cu aproape un secol în urmă. Această filosofie a
fost menţinută cu sfinţenie până în zilele noastre, când, pas cu pas,
orientările publice au fost schimbate, uneori radical.

Atenţi la detalii, ne
dăm seama că sentinţa justiţiei turce anulează de decizia politică din 1934,
care acorda Sfintei Sofia statutul de muzeu şi, astfel, ea redevine moschee. Nu
este singura biserică bizantină din Turcia, ajunsă moschee după cucerirea de la
mijlocul secolului al XV-lea şi transformată în muzeu de regimul republican,
care redevine moschee, în actual regim politic din Turcia. Toate aceste măsuri
afectează masiv valoarea de patrimoniu al omenirii a acestor biserici. Toate au
elemente arhitecturale şi de decoraţie de o valoare inestimabilă, unice în
lume, recunoscute şi protejate de organsimele internaţionale, mai ales de
UNESCO.

Decizia privind Sfânta Sofia pune în discuţie şi statutul său de
obiectiv UNESCO, organizaţia internaţională care a protestat faţă de decizia
Turciei. La Sfânta Sofia excepţionalele mozaicuri bizantine az fost
redescoperite foarte târziu, când era muzeu şi aceste descoperiri creştine au
putut fi studiate şi evidenţiate ştiinţific, fără reţineri politice sau
religioase. Cum se intenţionează ca vineri, 24 iulie, să fie reluate
rugăciunile în Hagia Sofia, mozaicurile creştine urmează să fie, din nou,
ascunse vederii.