Starea naţiunii europene
Momentul bilanţului Comisiei Europene vine într-o perioadă dominată de manifestările unei crize mondiale de tip nou, medicale, cu efecte catastrofale asupra mai multor domenii gestionate de organizaţia europeană.
Marius Tiţa, 20.09.2020, 07:23
În principiu, Raportul Comisiei Europene se referă la perioada de un an trecută de la instalarea acestui organism, în noua sa componenţă, şi sub conducerea Ursulei von der Leyen. Momentul bilanţului vine, însă, într-o perioadă dominată de manifestările unei crize mondiale de tip nou, medicale, cu efecte catastrofale asupra mai multor domenii gestionate de organizaţia europeană. Apariţia explozivă a pandemiei a pus în dificultate mai multe mecanisme clasice ale Uniunii Europene, care au demarat timid.
Sunt mecanismele care trebuiau să se manifeste, eficient şi fără întârziere, şi să contureze mult căutata solidaritate europeană. Acesta este principiul esenţial al funcţionării comunităţii europene dar şi elementul de bază al acţiunii actuale. Ţările europene nu pot depăşi această pandemie decât printr-o acţiune comună iar această solidaritate eficientă este posibilă. De aceea, raportul despre starea naţiunii, prezentat de Comisia Europeană, vorbeşte mai mult ca niciodată despre “naţiunea europerană”.
Pârghiile acţiunii comune s-au pus în mişcare, până la urmă, şi organizaţia europeană începe să producă acel impact esenţial în rezolvarea situaţiei care afectează Europa şi omenirea. Fiind vorba, totuşi, de un raport de activitate, totul începe cu acea perioadă idilică, primele 100 de zile, primele trei luni care au trecut până când a apărut problema mondială a coronavirusului. Atunci se vorbea de climă, de ecologie, de dezvoltare digitală. Ulterior, primul pas, de urgenţă, a fost repatrierea cetăţenilor europeni aflaţi în alte ţări, majoritatea gata să se închidă pentru a stăvili extinderea noului coronavirus. Apoi au fost luate măsuri concrete de rezolvare a problemelor medicale, inclusiv susţinerea apariţiei unui vaccin în domeniu.
Acum, Uniunea propune, prin vocea preşedintei Comisiei, o “Uniune Europeană a sănătăţii” şi, după cum se menţionează, programatic: Reacția fără precedent a Europei la o criză fără precedent”. Inevitabil, efectele economice a măsurilor restrictive au dus la pierderi impresionante în diferite domenii. Uniunea Europeană a luat măsuri concrete, de la decizii de sprijin punctual, la punerea în funcţiune a unui plan financiar impresionant, probabil cea mai mare sumă propusă vreodată pentru un plan de viitor. Este vorba de 1.824 de miliarde de euro, din care, mai mult de o mie de miliarde reprezintă bugetul comunitar, iar restul, 750 de miliarde, sunt bani pentru redresare post COVID 19.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un raport foarte realist, cu opţiuni optimiste care nu sunt lipsite, însă, de argumente. Toate problemele cu care se confruntă organizaţia comunitară în prezent, de la acordul Brexit, la viitoarea strategie pentru zona Schengen şi lupta împotriva rasismului, se regăsesc în raportul Comsiiei Europene, în primul şi teribilul an de funcţionare. Desigur, problema esenţială este COVID 19: “Pandemia de coronavirus şi incertitudinea pe care aceasta o aduce nu s-au terminat”, a spus şefa Comisiei, dar consideră că revenirea economică va fi semnificativă, în 2021.
Mesajul transmis de preşedinta Comisiei, în faţa Parlamentului European, este mobilizator: „Prin reinventarea propriului mod de funcționare, Uniunea Europeană își redescoperă adevărata vocație. Am înzestrat bugetul UE cu o capacitate de acțiune fără precedent. Am convenit să folosim ratingul de credit foarte bun al Comisiei Europenepentru a mobiliza resurse care vor fi folosite de toate statele membre, inclusiv de către cele care au cea mai mare nevoie de finanțare, dar o capacitate financiară limitată. În acest fel, a spus Ursula vonder Leyen, Uniunea Europeană reanimă ideea inițială a fondatorilor săi: prosperitatea fiecărei țări europene depinde de prosperitatea tuturor celorlalte țări europene. Uniți, suntem puternici.”
