Paşte în Ucraina

Omenirea străbate un moment rar: trei mari religii ale lumi sunt în sărbătoare.

Marius Tiţa, 23.04.2022, 21:30

Omenirea străbate un moment rar: trei mari religii ale lumi sunt în
sărbătoare. Musulmanii sunt în plină lună a Ramadanului, evrei sărbătoresc
Pesahul, între 14 şi 23 aprilie, iar creştinii ortodocşi primesc lumina
Paştilor, la o săptămână după cei catolici şi protestanţi. În acest context ar
fi fost normal ca omenirea să petreacă o pace profundă, o bucurie a trăirii
religioase. Suntem departe de această stare, iar exemplul cel mai sângeros vine
din lumea ortodoxă. Astfel, în Ucraina, a doua ţară ortodoxă a lumii, este
distrusă sistematic de Rusia, cea mai mare ţară ortodoxă a lumii. Găsim aici
toate rănile trecutului, inclusiv ambiţia ruşilor de a domina fostul spaţiu
sovietic.

Dacă politicienii de la Moscova refuză dreptul Ucrainei la viaţă
suverană şi independentă, şefii bisericii ortodoxe ruse îşi revendică dreptul
de a ţine sub control canonic şi administrativ biserica ortodoxă a
ucrainenilor. Acest lucru duce la o divizare a ortodoxiei, între cei care
susţin biserica ortodoxă ucraineană independentă, autocefală, şi cei care vor
ca ortodocşii ucraineni să fie în subordinea unei structuri străine, cea rusă.

Un
procent covârşitor din populaţia Ucrainei este reprezentat de ortodocşi. Restul
sunt creştini catolici, protestanţi sau, în număr mare, greco-catolici.
Aparţinând de biserica de la Roma dar provenind din ortodoxie, greco-catolicii
sărbătoresc Paştile odată cu ortodocşii, la o săptămână de romano-catolici. Pentru creştini, Paştele este o sărbătoare extrem de importantă. În Învierea
Mântuitorului Iisus Hristos se află esenţa credinţei, sacrificiul celui care ia
asupra lui păcatele omenirii.

În ziua de 24 aprilie, când creştinii ortodocşi şi
greco-catolici sărbătoresc Paştile, se împlinesc fix două luni de când Rusia a
atacat ţara vecină, independentă şi membră a ONU, Ucraina. Bombele au început
să cadă, tancurile au trecut graniţa, soldaţii ruşi au intrat în satele şi
oraşele ucrainene. Obiectivele militare au fost primele atinse, acum vorbim
deja de genocid, de masacre împotriva civililor, de torturi, violuri şi
execuţii în masă. În ultima săptămână, bombardarea civililor şi a caselor lor
s-a intesificat, de parcă ortodocşii ruşi vor să ucidă cât mai mulţi ortodocşi
ucraineni. Atmosfera a fost total opusă celei de smerenie şi iertare cerută de
Săptămâna Patimilor, care precede sărbătoarea Învierii. În loc de pace şi
lumină s-a vorbit de ofensive, de bombardamente, de arme noi, chiar şi nucleare.
În loc de pace şi iubire s-a vorbit de distrugere şi moarte. În loc ca ortodocşii
ucraineni să fie chemaţi la denii, slujbele ce marchează Săptămâna Mare, li s-a
spus să stea acasă, să nu se adune în bisericile ce ar putea fi lovite de
rachete şi bombe trimise de soldaţii ruşi ortodocşi.

Armata oficială rusă este
ajutată în această intensificare a războiului genocidar de separatiştii ruşi
din Estul Ucrainei, ortodocşi şi ei, dar şi de foştii separatişti ceceni
musulmani din Rusia, intraţi total în serviciul Moscovei, aduşi de Putin să
lupte împotriva fraţilor ortodocşi ucraineni. Desigur, apartenenţa religioasă
nu are vreo miză în conflictul sângeros din Ucraina. Dar, iată că apartenenţa
la aceaşi parte estică a creştinismului, care ar fi trebuit să ducă la pace şi
unire fraternă, a ajuns în centrul simbolic al acestor cutremurătoare zile din
Ucraina. Ca orice creştin, ortodocşii cinstesc Paştile şi îşi primenesc casa şi
sufletul, în aceste momente dramatice.

Înainte de Înviere, Iisus a fost torturat
şi răstignit, nevinovat fiind. Dar odată cu El, învie speranţa pentru toţi
oamenii, lumina învinge întunericul, binele învinge răul. Din păcate, în
Ucraina, toată semnificaţia înălţătoare a acestor momente este înecată în bombe
şi sânge. În ciuda eforturilor patriarhului moscovit de a-i prezenta ca o culme
a evlaviei, politicienii ruşi, în frunte cu liderul lor, nu au niciun reflex de
credinţă, nu rezonează deloc la pacea şi lumina pe care sărbătoarea pascală le
aduce.