Comisia Europeană – proiecte energetice prioritare
Energia şi infrastructura din domeniu sunt parte cheie a strategiei Europa 2020, iar între obiectivele acesteia se numără creşterea cu 20% a eficienţei energetice şi sporirea cu acelaşi procent a ponderii surselor de energie regenerabilă.
Corina Cristea, 15.10.2013, 11:55
După ce a finanţat masiv studii de fezabilitate în domeniu, UE trece la etapa următoare, care implică punerea în aplicare în exerciţiul financiar 2014-2020 a mai multor proiecte în domeniul energetic. În total, în următorii şapte ani, Comisia Europeană pune la bătaie în acest scop, prin mecanismul Conectarea Europei, în jur de 5,5 miliarde de euro sub formă de finanţări efective, credite sau garanţii bancare.
Bruxelles-ul a precizat că, pe lângă numeroase proiecte care au legătură cu energia electrică, de la depozitare la transport din marile parcuri eoliene, se vor investi bani şi în proiecte transfrontaliere care au legătură cu rezervele de gaz. Dar şi în transportul acestei resurse între state, obiectivul fiind acela de a reduce vulnerabilitatea Uniunii Europene.
La începutul săptămânii, Comisia Europeană a analizat şi adoptat lista proiectelor de interes comun în materie de infrastructură energetică. Potrivit Bruxelles-ului, acestea au un puternic specific transfrontalier şi beneficiază de o serie de facilităţi care să le permită materializarea cât mai rapidă. Este vorba de proceduri de autorizare mult simplificate, o singură autoritate în fiecare într-un stat membru urmând să aibă competenţe şi să se ocupe de toate demersurile necesare.
Totodată, Comisia anunţă că îşi propune ca procedura de planificare şi, apoi, autorizare să nu depăşească patru ani. În domeniul gazelor naturale, Bucureştiul este implicat în proiectele de pe coridorul sudic, unde este prevăzută construirea unei conducte de peste 1300 km între Bulgaria şi Austria, care traversează România şi Ungaria, precum şi o conductă submarină între Georgia şi România, proiect cunoscut sub numele de White Stream.
De asemenea, pe coridorul Estic este prevăzută construcţia de rezervoare de stocare de gaze în România şi interconectarea portului românesc la Marea Neagră Constanţa, unde se va construi şi un terminal pentru gaz lichefiat de Ungaria prin Arad (vestul României), aşa numitul proiect AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector). România se regăseşte şi în proiectele de interconexiuni nord-sud de energie electrică unde pe lista de proiecte figurează linii de înaltă tensiune de câteva sute de km între Varna (Bulgaria) şi Stupina şi între Reşiţa şi Pancevo (Serbia), precum şi legăturile lor din patru judeţe româneşti.
Comisia Europeană a anunţat că va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le elimina pe cele învechite.
Puteţi citi nota şi pe Facebook.
