Reacţii la anexarea Crimeei de către Rusia
Inacceptabil, ilegitim, ilegal – acestea sunt calificativele cu care instituţiile oficiale şi forţele politice din România au reacţionat la anexarea de către Rusia a unei părţi din teritoriul Ucrainei vecine.
Bogdan Matei, 19.03.2014, 12:35
La Bucureşti, mai ales într-un an electoral, cum e 2014, jalonat de alegeri europarlamentare în mai şi de prezidenţiale în noiembrie, sunt foarte rare temele care întrunesc consensul clasei politice.
Evenimentele din Ucraina sunt un astfel de subiect, la care instituţiile, partidele şi liderii politici români au reacţionat, unanim, cu consternare şi îngrijorare. E o atitudine alimentată, pe de o parte, de stupefacţia că, în secolul 21, reapar practici consacrate în epoca stalinistă şi, pe alta, de traumele istorice ale României însăşi, care, în 1940, a fost silită, în urma unui ultimatum, să cedeze URSS teritoriile sale răsăritene.
Anexarea regiunii secesioniste rusofone Crimeea de către Moscova e calificată de ministerul român de Externe drept un act nelegitim, care contravine principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi încălcă independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Se anulează astfel rezultatele a zeci de ani de dialog şi cooperare meniţi a făuri o Europă unită, fără linii de diviziune, susţine MAE. Diplomaţia de la Bucureşti îşi exprimă „dezacordul total” faţă de acţiunea Federaţiei Ruse, despre care avertizează că poate genera efecte destabilizatoare în întreaga regiune şi izolarea internaţională a Moscovei, din punct de vedere politic, economic şi militar. România – conchide comunicatul MAE – nu va recunoaşte actul anexării Republicii Autonome Crimeea, parte integrantă a statului Ucraina.
Pentru preşedintele României, Traian Băsescu, anexarea peninsulei din sudul Ucrainei e o dovadă că Rusia lui Vladimir Putin încearcă să refacă fosta Uniune Sovietică.
Neliniştea e împărtăşită de premierul Victor Ponta, care apreciază că instituţiile internaţionale trebuie să reacţioneze ferm, fiindcă, în caz contrar, este posibil ca Rusia să-şi continue politica anexionistă.
Din opoziţie, preşedintele PNL, Crin Antonescu, afirmă că anexarea unei părţi a teritoriului Ucrainei contravine dreptului internaţional, iar aşa-zisul referendum care a prefaţat-o a fost ilegal. Suntem în faţa unei tensiuni majore în relaţia dintre Federaţia Rusă şi zona euro-atlantică” – a mai spus liderul liberal.
La rândul său, prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, susţine că România trebuie să-şi exprime ferm sprijinul faţă de respectarea normelor de drept internaţional şi să-şi coordoneze acţiunile cu aliaţii din UE şi din NATO, care au condamnat la unison anexarea Crimeei.
În context, aproape toţi politicienii de la Bucureşti pledează pentru accelerarea procedurilor de integrare în UE a Republicii Moldova (majoritar românofonă, enclavă între România şi Ucraina), minată, la rândul său, de focarele de separatism pro-rus din Transnistria şi Găgăuzia.
