Alegeri prezidenţiale şi viitorul Ucrainei

Ucraina are un preşedinte nou, dar vechile sale probleme rămân intacte.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 26.05.2014, 12:19

După luni de entropie sângeroasă, Ucraina a reînceput, duminică, să arate ca un stat funcţional. La începutul anului, sub presiunea manifestanţilor pro-occidentali, fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici pleca de la putere călcând pe cadavre. În martie, autorităţile provizorii de la Kiev asistau neputincioase şi, practic, fără reacţie cum Rusia anexează peninsula Crimeea, din sud. În aprilie, aceleaşi autorităţi declanşau ceea ce au numit operaţiunile antiteroriste contra secesioniştilor rusofili din estul ţării, operaţiuni despre care experţii militari afirmă că s-au împotmolit îniante de a fi restabilit controlul Kievului asupra regiunilor rebele.

Scrutinul prezidenţial adjudecat, încă din primul tur, de omul de afaceri Petro Poroşenko e o probă că, obosiţi de incertitudini, ucrainenii au nevoie de o conducere cu identitate clară şi cu o largă legitimitate politică. Ei i-au oferit noului preşedinte peste 55% din sufragii, convinşi, spun analiştii, de mesajul său echilibrat. Pasională, imprevizibilă, controversată, principala sa contracandidată, fostul premier Iulia Timosenko n-a obţinut decât puţin peste zece procente.

Născut în vest, în oraşul Bolgrad, din sudul provinciei istorice Basarabia – care, până la anexiunea sovietică din 1940, a aparţinut României -, supranumit Regele ciocolatei, Poroşenko are 48 de ani şi o avere estimată la 1,6 miliarde miliarde de dolari. A pledat permament pentru opţiunea europeană, dar şi pentru normalizarea relaţiilor cu Rusia. Întrebat unde va întreprinde prima vizită în calitate de şef al statului, la Moscova sau la Bruxelles, el a spus că va merge în Donbas, adică în epicentrul rebeliunii secesioniste.

Prima sarcină pe care şi-a asumat-o este să pună capăt conflictului din estul ţării, unde alegerile au fost, practic, boicotate: în regiunile Doneţk şi Lugansk au fost deschise doar câteva secţii de votare. Cu toate acestea, aşa cum notează analiştii, citaţi de trimisul special al Radio România la Kiev, prezenţa mare la vot validează legitimitatea alegerilor. Dialogul cu Rusia, afirmă noul preşedinte ucrainean, va trebui mediat de Statele Unite şi Uniunea Europeană şi va porni de la premisa că Ucraina optează liber pentru viitorul său.

La Moscova, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia va recunoaşte alegerea poporului ucrainean, o va respecta şi este gata să lucreze cu noua conducere de la Kiev. Deşi eclipsate de alegerile pentru Parlamentul European, cele din Ucraina au fost salutate de cancelariile occidentale, mulţumite de corectitudinea scrutinului şi de absenţa unor incidente majore. “Alegerile au fost libere şi corecte” – a afirmat şi preşedinte României vecine, Traian Băsescu, care l-a felicitat pe noul său omolog.