Vot final în cazul Roşia Montană
Compania canadiană Gold Corporation pierde ultima speranţă de a obtine dreptul de exploatare a minereurilor aurifere de la Roşia Montană, dupa ce Parlamentul Romaniei respinge, definitiv, proiectul minier.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 04.06.2014, 12:12
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a respins, marţi, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, centrul României. Proiectul fusese respins şi de Senat, în noiembrie 2013 şi, întrucât Camera Deputaţilor este for decizional, votul marchează respingerea definitivă a proiectului de lege iniţiat de Guvernul României.
Potrivit unui raport de respingere întocmit de o comisie specială, proiectul nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România. Mai mult, el a reprezentat o tentativă de schimbare a legislaţiei miniere care ar fi favorizat, nelegitim, compania canadiană Gabriel Resources să exploateze, prin cianurare, zăcământul de la Roşia Montană.
De asemenea, prevederile sale ar fi exceptat compania de la obţinerea avizelor necesare şi s-ar fi bazat pe acte administrative anulate de justiţia română în ultimii 15 ani. Procedurile neconstituţionale de expropriere, obligaţia autorităţilor de a emite avize, derogări de la legea monumentelor istorice şi cea a monumentelor naturale, de la directiva europeană privind apele, toate acestea au fost denunţate de societatea civilă.
În toamna anului trecut, zeci de mii de cetăţeni au manifestat în stradă, cerând Guvernului retragerea legii, interzicerea utilizării cianurilor în industria minieră şi deblocarea procedurilor de includere a Roşiei Montane – fosta colonie romana Alburnus Maior, pe lista UNESCO.
Sub presiunea străzii, sprijinul politic pentru acest proiect în care statul român ar fi avut o participaţie de circa 19 la sută, s-a redus. În paralel, oameni de ştiinţă români şi străini s-au pronunţat împotriva proiectului de minerit cu cianuri de la Roşia Montană, susţinând că acest tip de activitate economică este incompatibil cu principiul de dezvoltare durabilă şi cu dreptul cetăţenilor la un mediu curat.
De partea cealaltă, Gabriel Resources a ameninţat statul român că va cere despăgubiri de miliarde de euro, în cazul respingerii proiectului. România este apreciată drept ţara cu cele mai mari rezerve de aur din UE, având 68 de zăcăminte identificate în Cadrilaterul Aurifer din Carpaţii româneşti apuseni. Succesul unor proiecte de exploatare pe bază de cianuraţie sau flotaţie ar duce, însă, la formarea a 2900 de hectare cu deşeuri de cianurare, creându-se riscul unor catastrofe pentru mediu şi generând probleme sociale de anvergură.
