O româncă în Comisia Europeană
România va avea un nou reprezentant în viitoarea Comisie Europeană, ce va intra în pâine de la 1 noiembrie. În ţară, propunerea a iscat vii discuţii.
Florentin Căpitănescu, 08.09.2014, 13:08
Eurodeputata social-democrată Corina Creţu a fost confirmată ca propunere a României în viitoarea Comisie Europeană, odată cu validarea de către Consiliul UE a listei întocmite de preşedintele ales al executivului comunitar, Jean-Claude Juncker. Deşi portofoliul său nu a fost anunţat oficial, în ţară, premierul Victor Ponta, şeful de partid al Corinei Creţu, şi vicepremierul Liviu Dragnea au declarat că acesteia i-ar putea reveni dezvoltarea regională.
Un domeniu ce-ar satisface, măcar în parte, ceea ce a devenit, pare-se, o obsesie a politicienilor autohtoni, pentru care importanţa unui portofoliu este direct proporţională cu sumele pe care acesta le administrează. La fel s-a întâmplat şi-n actualul ciclu legislativ comunitar, în care România a gestionat domeniul agriculturii, unul cu fonduri consistente, prin apreciatul, deopotrivă, la Bucureşti şi Bruxelles, Dacian Cioloş.
Cum, însă, Juncker a decis să aducă doar figuri noi în garnitura sa, Cioloş, considerat artizanul Politicii Agricole Comune (PAC) – un proiect gigant, menit să reformeze domeniul la nivelul întregii UE – a fost nevoit să predea ştafeta. Deşi, teoretic, nominalizarea succesorului său era o simplă formalitate, totul s-a transformat, din nou, într-un joc de care pe care între Putere şi Opozitie.
Într-o scrisoare trimisă lui Jean-Claude Juncker, liderii principalei forţe a Opozitiei, Alianţei Creştin-Liberale (centru-dreapta), Klaus Iohannis şi Vasile Blaga, susţin că nominalizarea Corinei Creţu s-a făcut cu încălcarea legii, întrucât ea nu a fost audiată în Parlament. La rându-i, premierul Ponta spune că aceasta va merge în legislativul naţional după ce şeful executivului comunitar va anunţa, oficial, configuraţia cabinetului său.
În ciuda obişnuitelor păreri divergente exprimate de Putere şi Opoziţie, nimic nu pare s-o mai poată împiedica pe Corina Creţu să-şi preia mandatul de comisar european. Ceea ce i-ar întregi cariera de politician la Bruxelles, în condiţiile în care, în ţară, ea nu a avut niciodată vreun post-cheie în administraţia centrală şi nici o mare expunere mediatică.
Crescută, ca politician, sub aripa primului preşedinte post-comunist, Ion Iliescu, căruia i-a fost purtător de cuvânt, Corina Creţu – de profesie, economist – este la treilea mandat în Parlamentul European, din tot atătea posibile, după ce România a pătruns, cu acte-n regulă, în spaţiul comunitar, în 2007. Misiunea sa se anunţă, din capul locului, extrem de dificilă, fiindcă, prin prestaţia pe care a avut-o, predecesorul ei, Dacian Cioloş, a ridicat ştacheta competenţei la un nivel foarte înalt, pe măsura pretenţiilor României şi a celorlalte state comunitare.
